Updated on ianuarie 21, 2022 Profesorul Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii „Babeş‑Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB) explică vestea primirii de trupe franceze. Veste care l-a luat prin surprindere pe Klaus Iohannis care nu a reușit să aibă o reacție oficială până astăzi.
Valentin Naumescu: „RECOMAND UN OPTIMISM MODERAT FAȚĂ DE PERSPECTIVA CONCRETIZĂRII PREZENȚEI, SOLIDITĂȚII ȘI STABILITĂȚII PE TERMEN LUNG A TRUPELOR FRANCEZE ÎN ROMÂNIA.
Nu vreau să stric petrecerea, dar… Am văzut că mulți sunt entuziasmați de anunțul de astăzi. Da, este un anunț inspirat din punct de vedere politic (deloc surprinzător pentru abilitatea președintelui Macron) dar nu ar trebui să ne emoționeze, cel puțin nu deocamdată, și o să explic de ce.
Desigur, este un lucru bun că Franța anunță (chiar dacă foarte oportunist, într-un moment fierbinte pentru Europa de Est și pentru reconfigurarea statutului marilor puteri) trimiterea de trupe în România.
Să le vedem mai întâi sosite aici, puternice și convingătoare (nu doar simbolice, fluturând un steag pe catargul unui vas ancorat în portul Constanța), instalate în baze permanente, cu un mandat clar aprobat de cele două parlamente și clarificat de NATO, să știm ce contracte trebuie să semnăm și cât ne vor costa (da, o să apară și “achizițiile” pe care trebuie să le facem, firește), și apoi vom saluta cu toată căldura suportul militar stabil al Franței pentru România, alături de o atitudine fermă a Parisului la adresa Rusiei!
Chiar îmi doresc să mă număr printre marii admiratori ai revenirii istorice a Franței în România ca hard power!
O evaluare solidă a aportului francez la securitatea României și la descurajarea intențiilor Rusiei de-a-și reface sfera de influență în Europa de Est vom putea formula însă peste 3-4 ani sau chiar mai mult. Nu acum. Nu avem suficiente elemente de evaluare.
Până atunci, să analizăm contextul în care a apărut acest anunț, cu mare pompă. În Franța este campanie electorală, mai sunt 80 de zile până la alegerile prezidențiale. Dl. Macron are nevoie de veșnica extremistă (acum uzată) Marine Le Pen în finală, pentru a fi sigur de realegere. Are șanse reale să se întâmple așa, cu discursul de acum, care tinde să polarizeze societatea franceză și să o scoată din cursă pe candidata republicanilor. Pe acest fond, dl Macron dorește să se profileze ca lider al UE, cu viziune amplă și responsabilități globale, ceea ce este, de asemenea, foarte bine.
Dincolo de campania electorală, suntem și în timpul președinției franceze a UE. Dl. Macron a anunțat o serie de reforme și propuneri/măsuri precum schimbarea regulilor Spațiului Schengen (reforma Spațiului sau “Noul Schengen” – după ce Franța s-a numărat printre puținele state care s-au opus aderării României, din 2011 încoace), “Busola Strategică”, parteneriatul strategic cu Africa (?!), relațiile cu Balcanii de Vest, măsuri în domeniul consolidării ideii de Apărare Europeană Comună, măsuri sociale etc. Pentru cele mai sensibile dintre acestea, cele de politică externă și securitate, este nevoie de UNANIMITATE în Consiliul UE, deci și de aprobarea României.
Este limpede că un asemenea anunț are pretenția de a fi urmat de un cor exaltat de mulțumiri și recunoștință din partea Bucureștiului și, bineînțeles, de susținerea necondiționată din partea României la Bruxelles, pentru toate măsurile propuse în acest semestru și pentru cele de după realegerea președintelui Macron.
Cât de naivi să fim pentru a nu înțelege dimesiunea oportunistă a anunțului? Instalarea unor capacități militare serioase necesită timp. Scutul de la Deveselu s-a realizat în vreo 7 ani de la semnarea Acordului. Facilitățile de la aeroporturile Câmpia Turzii și Mihail Kogălniceanu au fost extinse de americani în aproape un deceniu.
Proiectele de acest fel durează mult, dacă sunt serioase, și necesită investiții de sute de milioane de dolari sau Euro. Dacă astăzi faci brusc un anunț și aștepți să culegi dividende politice mâine, un pic de îndoială tot stârnești. Nu am auzit nimic de mărimea alocării bugetare pentru batalionul francez din România și timpul de operaționalizare.
În fine, cel mai important aspect este cel al declarațiilor nefericite pe care dl Macron le-a făcut cu doar o zi înainte de entuziasmantul anunț de astăzi, și anume că Franța dorește negocierea cu Rusia a unei noi ordini europene de securitate.
Noi (România) NU dorim negocierea unei noi ordini de securitate cu Rusia, pentru că știm bine – tocmai ne-a spus-o președintele Putin – ce dorește Rusia în Europa de Est. Adică o sferă de influență. Nu înțelegem ce fel de ordine nouă de securitate dorește dl Macron să negocieze cu Rusia. Sperăm însă că nu trimite aici trupe doar pentru a avea de unde să le retragă, peste câțiva ani, după negocierea cu Rusia!
Încă o dată, ca să fie clar. Este un anunț inspirat, în principiu foarte bun, dar vă recomand un optimism moderat pe termen mediu și lung față de soliditatea și stabilitatea contribuției militare franceze la apărarea și securitatea României. O schimbare peste noapte, atât de bruscă și de semnificativă, a strategiei Franței și viziunii Parisului privind relațiile cu Rusia sau cu privire la dorința de diminuare a influenței SUA în Europa (pe care Franța o afirmă demult, de când spunea că NATO este în “moarte cerebrală”) nu puteau să se producă de ieri pe azi.
Să nu ne repezim ca sălbaticii la mărgele de sticlă. Să vedem despre ce trupe este vorba, ce mandat vor avea, cât de mare este alocația bugetară franceză, să știm ce trebuie să cumpărăm noi (guvernul României) de la companiile franceze și cât costă etc.
Ar trebui să luăm cât se poate de în serios primul anunț făcut de dl Macron în această serie fulminantă de discursuri de imagine, adică pe cel de ieri, care privește dorința negocierii cu Rusia a unei noi ordini de securitate. Pe acesta ar trebui să-l luăm în serios și să cerem explicații, ca între aliați și prieteni. (pentru cei care au scăpat știrea, articolul în comentarii)”.
Bogdan Aurescu, despre anunţul preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a salutat, joi, anunţul important al preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, privind disponibilitatea ţării sale de a participa la prezenţa militară NATO în România, pe Flancul Estic, el afirmând că ”este rezultatul notabil al eforturilor constante ale preşedintelui Klaus Iohannis”. El i-a mulţumit şefului diplomaţiei franceze, Jean-Yves Le Drian, pentru dialogul fructuos pe acest subiect, anunță news.ro.
Ministrul de Externe a transmis mesajul pe pagina de Twitter: ”Anunţul important al Preşedintelui Emmanuel Macron privind disponibilitatea Franţei de a participa la prezenţa militară NATO în România pe Flancul Estic e rezultatul notabil al eforturilor constante ale Preşedintelui Klaus Iohannis. Mulţumesc, JY LeDrian, pentru dialogul nostru fructuos pe acest subiect!”
Franţa trimite portavionul nuclear Charles de Gaulle în Mediterana. Alte nave şi avioane franceze vor fi desfăşurate în Marea Neagră
Portavionul cu propulsie nucleară al Franţei, Charles de Gaulle, va pleca în Marea Mediterană în februarie pentru a participa la lupta împotriva grupării Stat Islamic în Siria şi Irak, a anunţat joi ministrul apărării, Florence Parly. În luna aprilie, nave militare şi avioane franceze vor fi desfăşurate în apropiere de România, pentru a participa la manevre militare în Marea Neagră, relatează Digi 24.
În plus, „unele mijloace maritime şi aeriene vor fi desfăşurate în Marea Neagră şi în special în România, fără îndoială o fregată, pentru a participa la un exerciţiu la începutul lui aprilie. Iar avioanele vor executa zboruri deasupra Mării Negre”, a adăugat amiralul francez Gilles Boidevezi, comandant al zonei maritime Mediterana, informează Agerpres.