Updated on aprilie 22, 2024
Într-un sfert dintre școlile și grădinițele din 16 județe din țară a fost măsurată o concentrație mare de radon, un gaz radioactiv care se acumulează în clădiri și este periculos pentru sănătate. Este concluzia alarmantă a unor cercetători de la Universitarea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Organizația Mondială a Sănătății vorbește despre o creștere a cazurilor de cancer pulmonar în special la nefumători, iar printre factorii de risc în cazul acestei boli este și radonul. Radonul este un gaz radioactiv incolor și inodor, extrem de periculos, și care în timp poate duce la afecțiuni grave, inclusiv la cancer.
Alexandra Cucoș, coordonator proiect: “O concentrație de 300 bc/m3 corespunde cu efectele a 150 de radiografii pulmonare sau cu fumatul a 16 țigări pe zi”.
Victoria Ruța, medic pneumolog: “Radonul este pe locul doi după fumat în ceea ce privește cancerul pulmonar. Este într-adevăr ucigașul tăcut. Are o densitate mai grea decât aerul și rămâne undeva la 1m/1,5m, astfel că copii sunt cei mai expuși”.
Cercetătorii din Cluj au măsurat concentrația de radon în aproape 5.000 de școli, grădinițe, instituții administrative, dar și clădiri rezidențiale din 25 de județe, informează stirileprotv.ro.
Alexandra Cucoș, coordonator proiect: “Multe dintre ele nu au placă de beton peste fundație și atunci, practic, fundația nu este protejată. Radonul poate pătrunde din sol și atunci se acumulează inclusiv prin fisuri invizibile, pătrunde în interior”.
Semnal de alarmă dat de cercetătorii UBB
Universitatea Babeş-Bolyai (UBB), cu rezultate ştiinţifice solide în domeniu, bazate pe o experienţă de peste 30 de ani de cercetare şi recunoscute de către CNCAN (Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare), face măsurători ale radonului. Echipa de la UBB cercetează efectele radonului de mai bine de 20 de ani şi spune că a ridicat numeroase semnale de alarmă, mai ales în ultimii ani, legate de nivelul crescut de radon din clădirile publice cum sunt grădiniţele şi şcolile. Potrivit specialiştilor clujeni, valori crescute de radon, gaz radioactiv care produce cancer pulmonar şi leucemie, apar în mai multe judeţe din ţară.
Harta realizată la UBB a fost încărcată şi pe Atlasul European de Radon. În România, 16 judeţe înregistrau niveluri de concentraţie ale radonului care depăşeau pragul admis. Aceste judeţe sunt: Alba, Arad, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Caraş-Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sibiu, Sălaj, Satu Mare şi Timiş.
Media aritmetică a concentraţiei de radon în aceste zone este de aproape 3 ori mai mare decât media naţională. Transilvania este regiunea cea mai expusă la creşteri ale nivelului de radon din aer, dar şi marile centre urbane, cum ar fi: Bucureşti, Iaşi, Timişoara şi Constanţa, sunt considerate zone cu un risc ridicat. Nivelul de radon recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pentru diminuarea potenţialelor efecte dăunătoare este de 100 Bq/ m3 (Bequerel este o unitate de măsură a radioactivităţii), în timp ce nivelul mediu de referinţă stabilit la nivel naţional este de 300 Bq/m3. Potrivit Agenţiei Internaţionale de Studiu al Cancerului fiecare 100 de Bq/ m3 în plus, creşte riscul de cancer pulmonar cu 16%, informează observatornews.ro.
Aerul exterior are în general niveluri de cca. 0,4 Bq/m³, în timp ce nivelul mediu de radon din interiorul caselor este estimat la cca. 1,3 Bq/m³. Se recomandă ca nivelurile de radon din interior să nu fie mai mari decât cele din aerul de afară. Media europeană este de 98 Bq(Becquerel)/m³; la nivelul solului, media din România, din judeţele menţionate, dar şi din zonele cu exploatări miniere ar fi de 176 Bq /m³, iar în 11% dintre localităţile unde s-au făcut teste la nivelul solului nivelul ar fi peste 300 Bq/m³ ceea ce plasează ţara noastră la un nivel de risc ridicat şi foarte ridicat.
Într-un liceu din Cluj-Napoca, valoarea de radon a fost de trei ori mai mare decât cea admisă. S-au luat măsuri, iar concentrația a scăzut deja.
Monica Bereș, directorul Liceului Teoretic “Onisifor Ghibu” din Cluj-Napoca: “În fiecare clasă de la parter există sub pardoseală o membrană cu un sistem de ventilație și cu senzorii care în momentul în care simt că crește concentrația da radon, pornesc și dispersează concentrația de radon”.
Specialiștii spun că de ajutor în scăderea valorilor de gaz sunt și măsurile simple, cum ar fi aerisirea încăperilor. Dimineata, înainte cu două ore de la venirea elevilor, se deschid toate geamurile în sala de clasă.
Potrivit legislației, înaintate de a începe construirea unei clădiri publice este obligatoriu să se măsoare nivelul de radon. În județele în care sunt valori mari, trebuie făcute verificări și când se construiește o clădire privată.
Radonul, răspândit de cursa înarmării nucleare și poluare
Radonul provine de la dezintegrarea radiului, cel din urmă provenind din seria de dezintegrare a uraniului. În secolul trecut, pe durata Războiului Rece, au fost efectuate mii de teste nucleare. Radonul poate proveni și de pe urma dezghețării permafrostului indus de schimbările climatice, provocate de poluare.
Radonul este a doua cea mai frecventă cauză de cancer pulmonar, după fumatul de țigară, provocând 21.000 de decese anuale prin cancer pulmonar în Statele Unite. Aproximativ 2.900 dintre aceste decese au loc în rândul persoanelor care nu au fumat niciodată.