Updated on aprilie 19, 2018 Comunitatea Someșul Nostru aprezentat proiectul spaniolilor clasați pe locul I (Jaime Daroca, Jose Mayoral, Jose Ramon Sierra – PRACTICA) la concursul de amenajare. El propune să vedem Someșul ca un „conector urban pentru rețeaua de spații publice și verzi”. Sau ca o „fâșie groasă a orașului care integrează celelalte spații publice din interiorul orașului”.
Pe Facebook, Someșul Nostru a scris: „Vezi cel mai mare parc din vestul orașului? De la Podul Garibaldi până în Florești, unind toate spațiile verzi de râu? Îți imaginezi cum străbați orașul de la vest la est pe malul râului?
În această cheie poate fi înțeles și proiectul spaniolilor clasați pe locul I (Jaime Daroca, Jose Mayoral, Jose Ramon Sierra – PRACTICA). El propune să vedem Someșul ca un „conector urban pentru rețeaua de spații publice și verzi”. Sau ca o „fâșie groasă a orașului care integrează celelalte spații publice din interiorul orașului”.
Una din direcțiile de dezvoltare a masterplanului presupune implicarea comunității. Printre soluții, amintim amplasarea de tribune și a unui sistem de alei în diagonală care să comunice cu râul și peisajul natural.
Tribunele servesc ca spații pentru organizarea diferitelor activități sau evenimente în aer liber: spectacole de teatru, cinema, spațiu de adunare public etc. Conform planificării, drumurile pietonale în diagonală, care punctează neîntrerupt Someșul, ar urma să includă cafenele, restaurante și chioșcuri, ceea ce ar contribui la dinamizarea socială și economică a zonei. Din proiect, nu lipsesc nici pistele de biciclete dispuse longitudinal pe axa râului.
Alte soluții de amenajare ce alcătuiesc pledoaria proiectului urmăresc creșterea accesibilității în zona de mal a Someșului, dar și estetizarea acestor spații prin lucrări de remodelare topografică și integrarea unor elemente precum piatra, lemnul, plantațiile, nisipul. Nu în ultimul rând, masterplanul câștigător prevede și modalități de protejare a ecosistemului natural și a biodiversității.
Totuși, intervențiile nu trebuie limitate strict la râu și la maluri. Iar, mai important, aceste intervenții nu sunt tehnice, ele sunt civico- politice. În ce fel de comunitate vrem să trăim? Una sufocată de traficul auto? Una în care spațiile private domină? Una în care timpul liber ni-l petrecem la mall? Una în care spațiile publice se transformă în nișe feudale, cu garduri cu țepușe și sârmă ghimpată?
E nevoie de negocieri politice între instituții publice, între public și privați ca să avem spații deschise în loc de spații închise. De ce avem gard la râu la cel mai mare parc existent din Cluj, Parcul Babeș? Inițiatorul Iuliu Hațieganu nu-l gândise așa. De ce Parcul Rozelor are blocat accesul la râu? De ce Club Transilvania are sârmă ghimpată spre Someș și de ce ștrandul Sun nu e gândit ca bază sportivă în afara verii ca să fie folosit toate anotimpurile.
Apoi, foarte important, de ce nu putem circula între Florești și Cluj, pe malul apei, în loc să avem garduri înalte ca până acum? E nevoie doar de o administrație care vine în întâmpinarea cetățenilor și astfel de probleme s-ar rezolva mult mai ușor!