Consiliul Județean Cluj cere Guvernului să modifice de urgență noul Cod al urbanismului, intrat în vigoare în august, susținând că unele prevederi complică autorizarea construcțiilor, restrâng drepturile proprietarilor și transferă responsabilități între instituții fără să asigure condițiile necesare aplicării lor.
Președintele CJ Cluj, Alin Tișe, a anunțat luni, 2 noiembrie, că a transmis Ministerului Dezvoltării și parlamentarilor propuneri de modificare a Legii nr. 169/2026, după ce specialiștii instituției au identificat opt probleme care afectează atât cetățenii, cât și administrațiile locale.
„Nimeni nu mai poate să depună actele ca să își facă o casă simplă”, a declarat Tișe, acuzând Guvernul că a grăbit adoptarea legii pentru îndeplinirea unui jalon din PNRR.
Una dintre problemele semnalate privește chiar calculul suprafeței construite. Potrivit analizei CJ Cluj, noul Cod include în acest calcul elemente precum aleile de acces, parcările neacoperite, terasele și împrejmuirile, care anterior beneficiau de un tratament diferit.
Instituția oferă exemplul unui teren de 500 de metri pătrați, pe care procentul maxim de ocupare permis este de 35%. O casă cu amprenta de 120 de metri pătrați, împreună cu aleea, două locuri de parcare și terasa, ar ajunge la 189 de metri pătrați ocupați, depășind limita de 175 de metri pătrați. În această situație, susține CJ Cluj, autorizația nu ar mai putea fi emisă pentru proiectul respectiv.
Casele de până la 150 de metri pătrați, promise fără autorizație, au nevoie de proiecte care încă lipsesc
O altă nemulțumire privește procedura simplificată pentru construirea locuințelor în mediul rural. Noul Cod permite, în anumite condiții, ridicarea unei case unifamiliale de cel mult 150 de metri pătrați, prin notificarea primăriei, fără autorizație de construire.
Facilitatea depinde însă de existența unor proiecte-tip puse la dispoziție de autorități, realizate în urma unor concursuri organizate după o metodologie elaborată de Ministerul Dezvoltării.
Consiliul Județean Cluj susține că această metodologie nu a fost adoptată, astfel că primăriile nu au proiectele-tip promise. Alternativa prevăzută de lege este întocmirea unui proiect individual, care trebuie avizat de arhitectul-șef al județului.
Probleme sunt semnalate și în privința persoanelor care pot solicita autorizații de construire. CJ Cluj consideră că noua formulare a legii exclude anumite categorii de titulari ai drepturilor asupra terenurilor, precum cei care au drept de superficie sau uzufruct, deși aceștia puteau solicita autorizații în baza legislației anterioare.
Urbanismul din Florești, Baciu, Apahida și alte comune ar trece în responsabilitatea municipiului Cluj-Napoca
Schimbările afectează și împărțirea atribuțiilor administrative. Pentru localitățile care fac parte dintr-o zonă metropolitană, noul Cod prevede transferarea unor responsabilități de avizare a documentațiilor de urbanism către arhitectul-șef al municipiului polarizator.
În cazul Clujului, măsura privește cele 18 comune din Zona Metropolitană, printre care Florești, Baciu, Apahida, Chinteni, Feleacu, Gilău, Jucu și Bonțida.
Până acum, documentațiile de urbanism ale acestor localități erau analizate în structurile Consiliului Județean. Noua legislație mută o parte dintre atribuții către Primăria Cluj-Napoca.
CJ Cluj critică faptul că transferul nu este însoțit de personal sau buget suplimentar. Potrivit documentului trimis Guvernului, cele 18 comune concentrează aproximativ 20% din populația județului, iar administrația municipiului ar urma să preia și responsabilitățile pentru aceste localități, pe lângă activitatea proprie.
Instituția semnalează și neclarități privind sancționarea construcțiilor neautorizate. În analiza transmisă ministerului, specialiștii arată că unele trimiteri între articole sunt greșite, iar regulile referitoare la prescripția contravențiilor și contestarea sancțiunilor nu sunt suficient de clare.
O altă problemă este lipsa normelor de aplicare. Consiliul Județean susține că Ministerul Dezvoltării a încercat să explice anumite prevederi printr-un document de clarificări, fără ca acesta să aibă aceeași valoare juridică precum un act normativ.
Clujul avea deja un ghișeu digital. Noul sistem național poate fi implementat în cinci ani
Consiliul Județean critică și modul în care este prevăzută digitalizarea procedurilor. Codul introduce un ghișeu unic național pentru documentele de urbanism și autorizațiile de construire, dar stabilește o perioadă de cinci ani pentru operaționalizarea etapizată.
Clujul avea deja propriul sistem digital înainte de adoptarea noii legi. În februarie 2026, Consiliul Județean anunța că 73% dintre certificatele de urbanism emise în 2025 fuseseră procesate exclusiv online, iar în ianuarie 2026 toate documentațiile de acest tip fuseseră soluționate electronic.
Intrarea în vigoare a noului Cod, la 25 august, a produs însă dificultăți inclusiv la Cluj. Consiliul Județean a anunțat atunci că, timp de două zile, nu a putut prelua și emite documente de urbanism, deoarece noile formulare necesare procedurilor au fost publicate abia pe 26 august.
În prezent, Primăria Cluj-Napoca indică în continuare posibilitatea depunerii documentațiilor pentru certificatele de urbanism atât fizic, la Centrul de Informare pentru Cetățeni de pe Calea Moților nr. 7, cât și electronic, prin platforma RoEPAS.
Consiliul Județean solicită acum modificarea prevederilor contestate printr-un act normativ, considerând că simplele explicații administrative nu pot înlocui corectarea textului legii.