Updated on martie 1, 2024 
Castelul din Olteni, aflat în curs de reabilitare pe baza unui proiect cofinanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, urmând a fi transformat într-un muzeu ecvestru, va avea şi un centru de echitaţie, potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor.
„Judeţul Covasna are cele mai multe conace şi castele din România pe kilometru pătrat, avem 165 de conace şi castele luate în evidenţă, o parte în proprietate publică, dar majoritatea în proprietate privată, iar o parte sunt deja deschise pentru turism. Din acest spectru face parte şi castelul de la Olteni, construit în anul 1827 de contele Miko Miklos.
Şi pictura murală descoperită aici reprezintă un unicat în Bazinul carpatin (…). Desigur, intenţia noastră este să îl repunem în circuitul public, să redăm acest castel oamenilor, vizitatorilor, turiştilor, dar să aibă şi un rol social şi economic, asta însemnând că acolo va fi nu numai un muzeu al calului secuiesc sau al călăriei, care este tradiţională în această zonă, ci şi ceva în plus.
Aşa cum se ştie, la Olteni am construit de câţiva ani o pistă unde organizăm concursuri naţionale şi internaţionale de atelaje şi, desigur, vrem să dezvoltăm acest spectru”, a declarat Tamas Sandor pentru AGERPRES.
Acesta a menţionat că au fost reconstruite grajdurile şi în urmă cu circa trei ani a fost adus din Ungaria un armăsar extrem de valoros, fiind unul dintre ultimii armăsari de montă pe linia genealogică Kisber, rasă ce îşi are originea în Olteni.
„Am reconstruit grajdurile din incinta castelului iar domnul primar Fodor Istvan, care este deja aproape un profesionist în creşterea cailor, a adus acasă, la Olteni, acea rasă de cai din perioada interbelică, atunci când a fost o viaţă strălucitoare în acest castel.
Deci, nu vrem numai legenda, nu numai aura nobiliară vrem să o redăm, ci vrem să dăm şi o funcţionalitate şi să le dăm posibilitatea şi vizitatorilor, oamenilor care iubesc caii şi călăritul să petreacă timp liber iar asta să aducă şi beneficii materiale pentru această investiţie”, a spus Tamas Sandor.
Proiectul este finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) – Componenta C11 Turism şi cultură, Investiţia I1 – Promovarea celor 12 rute turistice/culturale, iar valoarea acestuia se cifrează la peste 18 milioane de lei.
„Investiţia este în derulare, dar termenul de finalizare nu depinde de noi. Contractul de finanţare îl avem până în 2026, pentru că o parte din această investiţie, cam jumătate, este finanţată prin PNRR. (…) La jumătatea anului trecut au început lucrările şi avansează bine, dar sunt milioane de probleme, pentru că, vă daţi seama, e un monument istoric categoria A.
Când s-a scos tencuiala s-au descoperit nişte picturi despre care nu ştiam că sunt acolo, apoi a trebuit să facem expertiza şi aşa mai departe. (…) Oricum, vrem să facem ceva foarte frumos acolo, să reabilităm şi să restaurăm cât de mult se poate. Castelul de la Olteni va fi o atracţie turistică deosebită, unică în regiune”, a afirmat preşedintele CJ, conform Mesagerul de Covasna.
Castelul din Olteni a fost restituit urmaşilor fostului proprietar în anul 2007, care l-au vândut în anul 2014 Consiliului Judeţean şi Consiliului Local Bodoc. Castelul, construit în stil empire, este unic în Transilvania datorită picturilor existente pe pereţii interiori ai camerelor, care surprind scene din viaţa socială sau evocă scene din războiul napoleonian.
Curtea castelului este înconjurată de ziduri mari, asemenea zidurilor cetăților. În spatele curții, pe partea dreaptă a Oltului, se ridică castelul construit în stil clasicist.
Unicitatea castelului este oferit de decorația interioară, de iconografia unică, respectiv de seria de picturi murale, bine conservate. Frescele pot fi împărțite în două grupe: frescele inspirate de război și fresce care evocă insula păcii, care ilustrează ”deschiderea” și ”prietenia”.
Frescele din sala mare descriu câteva scene din viața socială, imaginile războaielor napoleniene decorează apartamentele bărbaților, în suita femeilor fiind mortalizate amintirile unei călătorii europene. Conform credinței, picturile murale realizate în anul 1840 au fost create de Bodor Péter, omul bun la toate, din Târgu Mureș, potrivit kastelyerdelyben.ro
Valoarea decorației interne este dată de lambriul istoricizant al camerei vânătorilor, dulapurile încorporate și chenarele de ușă, fac s-au creat în urma lucrărilor de modernizare și reprezintă mobilierul artistic al epocii. În partea sudică a clădirii, parchetul decorativ cu intarsie s-a păstrat în starea sa originală și tot aici s-au păstrat și două sobe de teracotă, în culoarea lor originală.