Emil Boc vrea o reorganizare radicală a României: 8 regiuni plus două județe dedicate comunității maghiare. Ce s-ar schimba pentru Cluj

Actualizat: 16 noiembrie 2026, 16:08

România ar putea renunța la actuala împărțire în 41 de județe și ar putea fi reorganizată în opt mari regiuni, cu un statut separat pentru Harghita și Covasna. Este varianta susținută de primarul Clujului, Emil Boc, care consideră că reforma administrativă discutată în prezent ar trebui să fie mult mai amplă decât reducerea numărului de județe la 15. Edilul propune și o schimbare care ar putea afecta direct comunele din jurul marilor orașe: unirea acestora cu municipiile de care depind pentru transport, școli și alte servicii publice.

Emil Boc a vorbit luni, 16 noiembrie, la Digi24, despre reorganizarea administrativă a României, reluând o propunere pe care a încercat să o promoveze în 2011, când era prim-ministru. Atunci, împreună cu președintele Traian Băsescu, a susținut reducerea celor 41 de județe la opt regiuni, plus două unități separate pentru Harghita și Covasna. Proiectul nu a fost adoptat, deoarece nu a întrunit susținerea parlamentară necesară.

Acum, primarul Clujului crede că România are o nouă ocazie să schimbe sistemul administrativ rămas în mare parte neschimbat din 1968.

„Am fost, sunt și voi fi un susținător necondiționat al unei noi reforme administrative a României. Ultima a fost făcută în 1968. Deci, la 20 de ani de la aderarea în UE, noi ne conducem după legi din vremea lui Ceaușescu. Nicăieri în Europa nu mai există așa ceva. Suntem mult rămași în urmă. Țara se sufocă, pierdem banii europeni, cheltuim inutil bani publici, nu facem o reformă structurală atât de necesară țării noastre”, a declarat Emil Boc la Digi24.

„În 2011, în calitate de prim-ministru, împreună cu președintele Băsescu, am propus un proiect de reorganizare administrativ-teritorială a României foarte dur, care viza comprimarea județelor de la 41 la 8, plus 2. Adică 8 pe mari regiuni, plus Harghita și Covasna, pentru a putea să amenajăm și situația minorității maghiare, ca să nu fie obligată să fie prinsă în structuri mai mari, unde să nu-și mai poată regăsi identitatea. Nu am avut majoritatea necesară atunci să pot promova proiectul și a rămas neadoptat”, a mai spus primarul Clujului.

Clujul ar putea face parte dintr-o regiune administrativă cu alte cinci județe

Dacă reorganizarea ar urma modelul actualelor regiuni de dezvoltare, județul Cluj ar fi inclus în regiunea Nord-Vest, alături de Bihor, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Satu Mare și Sălaj.

Cele șase județe colaborează deja în cadrul Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest, prin care sunt gestionate programe de finanțare europeană. Regiunea există însă în prezent doar ca structură de dezvoltare și planificare, fără statut de unitate administrativ-teritorială.

Propunerea lui Boc ar presupune trecerea de la această colaborare regională la o reorganizare a administrației propriu-zise.

Comunele din jurul Clujului ar putea fi unite cu municipiul

O altă schimbare susținută de Emil Boc privește comunele aflate în apropierea municipiilor reședință de județ. Primarul consideră că multe dintre acestea sunt deja legate de orașe prin transportul public, școlile frecventate de copii, spitale și locurile de muncă ale locuitorilor. În loc să fie comasate între ele, unele comune ar putea fi integrate administrativ în municipiile din apropiere.

Pentru zona Clujului, o asemenea discuție ar privi relația dintre municipiu și localitățile din jur, precum Florești, Baciu sau Apahida, care au legături economice și de transport puternice cu orașul. Boc nu a nominalizat însă aceste comune pentru o eventuală comasare.

Edilul a propus ca unificarea să fie încurajată prin stimulente financiare și să fie analizată separat pentru fiecare comunitate.

A mers chiar mai departe, sugerând că, în anumite situații, primarul unei comune care acceptă unirea cu municipiul ar putea deveni viceprimar al orașului extins. Mecanismul ar urma să fie stabilit printr-o viitoare reglementare.

„Astăzi a mai apărut o nuanță la AMR, discutată de colegii noștri și care cred că ar trebui avută în vedere. Ne referim aici la municipiile reședință de județ. În jurul fiecărui municipiu reședință de județ radiază câteva comune importante, care depind pentru transport public, pentru școală, pentru educație, pentru sănătate, pentru alte servicii, de municipiul reședință de județ. Acolo, o parte din aceste comune nu ar trebui să se unifice cu alte comune, cum spunea un coleg de-al meu, să unești sărăcia cu sărăcia, ci să unești sărăcia cu o anumită prosperitate care e în zona urbană a municipiului reședință de județ. Am auzit astăzi povești că ne întoarcem pe vremea lui Stalin. Nu știu ce legătură are Stalin, că pe vremurile lui Ceaușescu suntem bine, cum suntem acum? Nu cred că asta este ideea, că erau 15 regiuni pe vremea lui Stalin sau ceva de genul acesta”, a declarat Emil Boc

De ce ar rămâne Harghita și Covasna separate

Una dintre dificultățile politice ale reformei administrative este reprezentarea comunității maghiare în eventualele regiuni mai mari.

Emil Boc propune ca Harghita și Covasna să aibă un statut distinct, pentru ca populația maghiară din aceste județe să nu fie inclusă în structuri administrative mai mari în care reprezentarea sa ar putea scădea. Este aceeași formulă susținută de fostul premier în 2011.

Primarul Clujului vrea reforma înainte de alegerile din 2028

Emil Boc susține că actuala organizare administrativă produce cheltuieli prea mari și îngreunează investițiile, inclusiv folosirea fondurilor europene. A invocat exemplul Poloniei, care și-a redus numărul unităților administrative regionale în cadrul reformelor realizate după căderea comunismului.

În același timp, primarul consideră că dispariția unor structuri administrative nu ar trebui să îi oblige pe cetățeni să călătorească în alte orașe pentru obținerea documentelor și autorizațiilor.

Boc ar dori ca reorganizarea să fie adoptată înainte de alegerile locale din 2028.

Discuțiile politice sunt însă abia la început. PSD analizează mai multe variante de comasare, iar modelul celor 15 curți de apel a fost prezentat ca posibil punct de plecare, nu ca împărțire definitivă a țării.

 

Advertisements