Cluj-Napoca le-a amintit de Austria și de Tirolul de Sud unor jurnaliști italieni care au vizitat România într-o călătorie de documentare organizată de Consulatul General al României la Bologna. Într-un reportaj de 13 pagini, aceștia descriu arhitectura orașului, atmosfera universitară și o scurtă oprire în Piața Unirii.
Textul a apărut în numărul din noiembrie 2026 al revistei online Faronotizie, sub semnătura lui Giorgio Rinaldi, directorul publicației. Acesta a călătorit în România împreună cu jurnaliștii Giulio Biasion și Domenico Vita, pe un traseu care a inclus Bucureștiul, litoralul, Delta Dunării, Bucovina și mai multe orașe din Transilvania.
Ajunși la Cluj-Napoca după vizitarea mănăstirilor din Bucovina, italienii au remarcat imediat influențele arhitecturale central-europene.
„Totul amintește de Austria sau de Tirolul de Sud italian”, scrie Giorgio Rinaldi, referindu-se la caracterul istoric al orașului.
Autorul vorbește despre amprenta austro-ungară, dar și despre trecutul roman al așezării. Clujul este prezentat ca un centru universitar, cultural și comercial în care tradițiile românești s-au întâlnit cu cele central-europene.
Rinaldi remarcă și activitatea economică a municipiului, viața studențească și atmosfera cosmopolită, care coexistă cu patrimoniul arhitectural al orașului.
În centrul Clujului, jurnaliștii s-au plimbat prin Piața Unirii, au admirat Biserica Sfântul Mihail și au luat prânzul într-un mic restaurant tradițional.
Vizita a fost însă scurtă. Programul încărcat i-a obligat să își continue drumul spre Sibiu, deși, după cum notează autorul, și-ar fi dorit să petreacă mai mult timp în oraș.
Ce i-a impresionat în restul României
Călătoria a fost organizată la inițiativa consulului general al României la Bologna, Laura Nicoleta Nasta, cu scopul de a prezenta publicului italian patrimoniul cultural, tradițiile și destinațiile turistice românești.
În București, Rinaldi a remarcat clădirile care amintesc de Paris, Ateneul Român și dimensiunile Palatului Parlamentului. Capitala i s-a părut curată și ordonată, iar oamenii întâlniți, amabili.
La Constanța, unul dintre reperele vizitei a fost legătura cu Italia prin poetul Ovidiu, exilat în anticul Tomis, și prin statuia acestuia, realizată de sculptorul italian Ettore Ferrari.
În Delta Dunării, jurnaliștii au călătorit cu barca printre canale și întinderi de stuf, iar în Bucovina au vizitat mănăstirile pictate și salina de la Cacica.
După Cluj-Napoca, au ajuns la Sibiu, unde au remarcat ferestrele cunoscute drept „ochii Sibiului”, și la Brașov, unde au vizitat Biserica Neagră. Traseul a inclus și Castelul Peleș, ale cărui decorațiuni păstrează contribuții ale meșterilor italieni.
Unul dintre lucrurile care l-au surprins pe Rinaldi a fost ușurința cu care a reușit să comunice în italiană cu unii dintre românii întâlniți. Jurnalistul a pus această apropiere pe seama originii latine comune a celor două limbi.
Reportajul se încheie cu o impresie personală despre călătorie și cu amintirea căpitanului de barcă din Delta Dunării, pe nume Ovidiu, pe care italianul spune că deja îl duce dorul.