Huedinul și numeroase comune din județul Cluj ar putea intra în analiza unei reforme administrativ-teritoriale pregătite de PSD, care ia în calcul comasarea comunelor cu mai puțin de 3.000 de locuitori și reorganizarea orașelor care nu mai ating pragul de 10.000 de locuitori. Propunerea a fost prezentată luni, 9 noiembrie, de europarlamentarul Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru al partidului pentru reforma administrației locale.
Potrivit estimărilor PSD, aproximativ 1.700 de comune din România ar putea fi vizate de scenariul cel mai amplu. Reforma ar putea reduce cu 15.000–18.000 numărul funcțiilor de primar, viceprimar și consilier local după alegerile din 2028, informează G4media.ro.
Benea susține că actuala organizare administrativă produce cheltuieli mari de funcționare în localitățile cu populație redusă și limitează capacitatea unor primării de a atrage fonduri pentru investiții. „Aproape 1.700 de comune sunt cu populație până în 3.000 de locuitori. Ele vor trebui să se comaseze”, a declarat europarlamentarul, după ședința conducerii PSD.
Huedinul are sub 10.000 de locuitori. Ce comune din Cluj sunt sub pragul propus
Datele definitive ale recensământului din 2021 arată că orașul Huedin avea 8.069 de locuitori, sub pragul de 10.000 luat în calcul pentru reorganizarea orașelor mici.
În județul Cluj există și numeroase comune cu populații mai mici de 3.000 de locuitori. Printre acestea se numără Băișoara, cu 1.748 de locuitori, Beliș, cu 1.008, Sâncraiu, cu 1.558, Aiton, cu 1.061, și Ciurila, cu 2.003 locuitori, potrivit recensământului. În aceeași situație se află comune precum Câțcău, Cătina, Gârbău, Geaca, Săcuieu sau Sânpaul.
La polul opus se află comunele mari din jurul municipiului Cluj-Napoca. Florești avea peste 52.000 de locuitori la recensământ, Apahida depășea 17.000, iar Baciu avea aproape 14.000.
Dragoș Benea a precizat că PSD vrea să folosească date mai recente ale Institutului Național de Statistică, aferente anului 2025, și să analizeze și alte criterii, precum situația economică, capacitatea administrativă, accesibilitatea și serviciile publice.
Orașele mici ar putea deveni comune
Una dintre variantele analizate de PSD presupune comasarea unor orașe mici cu localitățile învecinate. O altă posibilitate este reclasificarea lor ca comune, atunci când nu mai îndeplinesc criteriile demografice pentru statutul de oraș.
Benea a susținut că reorganizarea nu ar trebui să ducă la schimbarea denumirilor satelor. În situațiile în care locuitorii ar trebui să își înlocuiască documentele de identitate, partidul analizează posibilitatea ca aceste costuri să fie suportate de stat.
Când ar putea fi aplicată reforma
Grupul de lucru al PSD intenționează să finalizeze propunerile detaliate până în martie 2027. Ulterior, partidul ar dori ca Guvernul să își angajeze răspunderea în Parlament pentru noua organizare administrativă.
Benea a precizat că primarii aleși în actualul mandat ar trebui să își continue activitatea până la alegerile locale din 2028.
Planul PSD merge mai departe decât programul de comasare voluntară pregătit de Ministerul Dezvoltării, care se concentrează inițial asupra comunelor cu cel mult 1.500 de locuitori.
Reorganizarea se anunță însă dificilă din punct de vedere juridic și politic. Legea referendumului prevede consultarea obligatorie a locuitorilor înaintea modificării limitelor teritoriale ale comunelor și orașelor.
Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a declarat luni că partidul său nu respinge ideea reformei, dar consideră obligatorii referendumurile locale și respectarea particularităților etnice ale comunităților.
Această condiție este relevantă inclusiv pentru județul Cluj, unde există comune cu populație majoritar maghiară, cum este Sâncraiu.
Documentul pe care PSD intenționează să îl prezinte în martie 2027 ar trebui să clarifice criteriile finale și variantele de reorganizare pentru fiecare județ. Până atunci, nicio comună sau niciun oraș din Cluj nu are stabilită oficial o comasare.
