Autostrada A1 București–Sibiu–Nădlac, în special sectorul Sibiu–Pitești (122 km) – primul care traversează Carpații – ar putea fi finalizată integral înainte de 2030, arată un raport recent al Curții Europene de Conturi, care a revizuit estimările din 2020. Auditorii europeni notează că „perspectivele s-au îmbunătățit”, iar toate tronsoanele A1 ar putea fi date în exploatare până în 2030, cu o probabilitate apreciată drept „medie”.
Raportul menționează și o scădere a estimării privind costurile totale ale A1, evaluate la 6,4 miliarde euro, cu peste 10% sub nivelul din 2020. În prezent, aproximativ 480 km din 580 km ai autostrăzii sunt deja în circulație, tronsoane inaugurate în intervalul 2011–2025.
Ce lipsește încă pentru ca A1 să fie completă: un „ciot” de circa 10 km între Margina (Timiș) – Holdea (Hunedoara) și trei din cele cinci secțiuni ale Sibiu–Pitești. Segmentul Margina–Holdea (finanțat prin împrumuturi din PNRR) ar trebui să fie gata cel târziu în 2027, iar secțiunea Tigveni–Curtea de Argeș este indicată ca posibilă pentru inaugurare „în vara acestui an”.
Miza majoră rămâne însă zona montană, unde lucrările sunt considerate cele mai complicate:
Secțiunea 2 Boița–Cornetu (31,3 km) și
Secțiunea 3 Cornetu–Tigveni (37,4 km).
Deși contractele au fost semnate în 2022, pe aceste loturi „lucrările sunt mai degrabă la început”. CNAIR spune că ambele secțiuni ar putea fi gata în 2029, dar specialiștii avertizează că termenul depinde de câteva condiții-cheie.
Prima condiție, indicată atât de CNAIR, cât și de Ministerul Transporturilor și Asociația Pro Infrastructură, este obținerea acordului de mediu revizuit, necesar pentru autorizarea majorității lucrărilor. CNAIR a avut un acord de mediu general încă din 2018, însă proiectarea detaliată a adus modificări și devieri față de traseul din studiul de fezabilitate, iar orice ieșire din „coridorul” inițial impune revizuire. CNAIR speră ca procedura să fie gata până în aprilie 2026, în timp ce reprezentanți ai agenției de mediu spun că încă așteaptă documente și nu exclud studii suplimentare.
A doua condiție este mobilizarea antreprenorilor. Secțiunea 2 are prevăzute 48 de poduri și viaducte și 7 tuneluri (între 250 m și 1,52 km), însă la începutul lui 2026 erau autorizate doar lucrări la cinci viaducte și un tunel (Robești, ~900 m). Secțiunea 3 include tunelul Poiana (1,78 km), pentru care urmează să fie folosit un utilaj TBM, deja adus în țară și pregătit pentru operare.
Președintele Pro Infrastructură, Ionuț Ciurea, atrage atenția că, în lipsa autorizațiilor, „termenele de execuție nu curg” efectiv, ceea ce împinge calendarul real spre final de 2029–2030 chiar și într-un scenariu optimist. Totodată, CNAIR avertizează că sunt probabile noi restricții de trafic pe DN7 Valea Oltului, pe măsură ce se extinde frontul de lucru.