Patron din Cluj, dezamăgit: Angajații din firmă vor la stat, lucrează mai puțin și iau salariu de 2-3 ori mai mare

Updated on iunie 15, 2022 Un antreprenor care a fondat o companie de audit financiar la Cluj se plânge că statul a distorsionat piața muncii prin salariile mari pe care le oferă în sectorul bugetar, care atrag angajații din firmele private.

„Avem cu toții o mare problemă și un stres deosebit, pentru că toți angajații din firma mea vor să lucreze la stat, pentru că lucrează numai 20-30% din timp și iau salariu de 2-3 ori mai mare decât le pot eu oferi. Deci aici este o problemă. Gândiți-vă că acest lucru creează o distorsiune pe piață, iar dacă se majorează salariul minim pentru că toate salariile de la buget sunt construite pe indicatorul salariului minim vor crește automat salariile bugetare.

Patron din Cluj, dezamăgit: Angajații din firmă vor la stat, lucrează mai puțin și iau salariu de 2-3 ori mai mare 1

Deci noi intrăm într-o spirală continuă a creșterii salariilor bugetarilor. Trebuie regândită eficiența instituțiilor statului în a-și plăti salariații, să nu fie plocoane politice”, a spus Dan Mureșan, marți, într-o conferință a Consiliului Național al IMM-urilor, citat de startupcafe.ro.

În context, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) cere Guvernului să majoreze, din anul 2023, salariul minim pe economie de la 2.550 de lei brut la 3.000 de lei brut, dar cu scutirile de taxe aplicate lucrătorilor din construcții și sectorul agro-alimentar în prezent.

De asemenea, CNIPMMR consideră că directiva europeană privind salariul minim în UE, care urmează să fie adoptată anul acesta de legislatorii europeni, nu mai impune României și altor state membre să majoreze salariul minim la nivelul a 50% din salariul mediu pe țară.

„Salariul minim nu va avea aceeași valoare în toate statele UE și nu este obligatoriu ca salariul minim să fie un anumit procent din salariul mediu brut. Când au început discuțiile exista această abordare, ca salariul minim să fie cel puțin 50% din salariul mediu brut și 60% din salariul median. În acest moment nu se mai regăsește această obligativitate în directivă. Directiva urmează să fie adoptată în 2022 și va avea o perioadă de transpunere de 2 ani” – a explicat Florin Jianu, președintele CNIPMMR.

error: Content is protected !!