Cluj. Cum a fost planificata dezvoltarea zonei centrale a Florestiului in 1980. „Ce ii îndeamnă pe profesioniștii de azi sa pună construcțiile in asa fel încât sa fie aproape balcon în balcon…?”

Updated on ianuarie 20, 2021 Cea mai mare comună din țară, Florești, este caracterizată de un haos urban. Construcțiile apărute după Revoluție au transformat localitatea într-un coșmar, cu blocuri înghesuite și trafic infernal.

Zona a fost luată în vedere pentru dezvoltare și în perioada comunistă. Claudiu Salanta, arhitect la Consiliul Județean Cluj, a prezentat un plan din anul 1980.

„Cum a fost planificata dezvoltarea zonei centrale a Florestiului in 1980?

Cluj. Cum a fost planificata dezvoltarea zonei centrale a Florestiului in 1980. „Ce ii îndeamnă pe profesioniștii de azi sa pună construcțiile in asa fel încât sa fie aproape balcon în balcon...?” 1 Cluj. Cum a fost planificata dezvoltarea zonei centrale a Florestiului in 1980. „Ce ii îndeamnă pe profesioniștii de azi sa pună construcțiile in asa fel încât sa fie aproape balcon în balcon...?” 2 Cluj. Cum a fost planificata dezvoltarea zonei centrale a Florestiului in 1980. „Ce ii îndeamnă pe profesioniștii de azi sa pună construcțiile in asa fel încât sa fie aproape balcon în balcon...?” 3

– cu imobile de locuințe colective…care, cu toate ca exista prevedere expresa in lege de a fi redusa la minim distanta dintre clădiri, au între ele un loc de joaca pentru copii sau o gradina de zarzavaturi

– cu o rețea de drumuri dimensionata corespunzător pentru a face fata traficului…cu toate ca se circula cu numere pare într-o zi și cu numere impare în cealaltă, iar gradul de motorizare era infim mai mic

– cu dotările necesare locuirii propuse… de învățământ (extindere școală cu 8 clase, 2 laboratoare și biblioteca, grădiniță cu 120 de locuri), de cultura (cămin cultural și biblioteca comunala), restaurant…s.a.

Toate acestea pentru o populație preconizata de 3468 de locuitori.

Azi, densitatea este…cel puțin dubla. Ei nu au reușit asta! Și atunci nu pot sa nu întreb: dacă pe profesioniștii din acea perioada ii obligau sa obțină cea mai mica distanta între clădiri, densitatea maxima de locuitori și totuși nu au reușit sa ajungă la densitatile din prezent (și sa nu uitam ca atunci erau mijloace de “convingere”), ce ii îndeamnă pe profesioniștii de azi sa pună construcțiile in asa fel încât sa fie aproape balcon în balcon…? De gândirea dotărilor publice și infrastructurii de drumuri și utilități nu întreb…”, a scris acesta pe Facebook.

 

error: Content is protected !!