Updated on mai 23, 2017 Un parc de peste 100 de hectare ara putea apărea la marginea orașului, mai exact între Cluj Napoca și Florești. Pentru ca acest parc să prindă viață este nevoie însă de schimbarea unei legi.
Terenul, administrat de Compania de Apă Someş, se află în zona de protecţie sanitară a surselor de apă, unde legea interzice orice amenajare, informează adevarul.ro
Primarul Emil Boc a susţinut că a făcut demersuri pentru transformarea în parc a zonei, însă deputatul Adrian Dohotaru susţine că primarul pasează responsabilităţi parlamentarilor, în loc să rezolve lucruri simple aflate la îndemâna Primăriei.
„Eu m-am întâlnit cu colegii din PNL ca să identifice articolele din lege pentru a merge la legislaţia europeană. Am mai umblat şi eu prin alte ţări, dar pe 100 din cele 200 de hectare se poate face un parc”, a precizat Boc. Este vorba despre terenul de 200 de hectare, pe o parte din care se află Muzeul Apei.
”Nu am altă ambiţie. La fel cum în alte părţi ale lumii există astfel de parcuri, eu nu cred că la Cluj-Napoca nu se poate. Sunt 200 de hectare de teren acolo. Nu cerem să facem blocuri, ci să se facă parc. Pe 100 de hectare să fie zonă de protecţie sanitarpă, iar pe alte 100 de hectare să se poată face un parc. Vrem să facem pentru Cluj şi Floreşti un parc. Acolo mai mult sunt conducte de care se prevalează cei de la Compania de Apă Someţ. Eu spun spaţii verzi, o zonă de agrement, fără fundaţii care să afecteze conductele şi rezervele de apă”, a susţinut Boc.
El a mai spus că îi invită pe toţi parlamentarii din Cluj să facă un proiect de lege care să permită aceste investiţii. „Trebuie protejate sursele de apă de pe 100 de hectare, dar aici avem un parc, care ne-ar costa 2 – 3 milioane de euro, şi nu facem nimic. Acum pe lege nu se poate, dar pe viitor ar trebui să se facă ceva”, a arătat edilul.
Lucian Croitoru, purtătorul de cuvânt al Companiei de Apă Someş, susţine că legislaţia actuală nu permite o astfel de amenajare, deoarece vorbim despre o zonă de protecţie sanitară severă. „Pe actuala legislaţie privind protecţia sanitară cu regim sever a surselor de apă ceea ce propune domnul primar nu e posibil. Legislaţia instituie trei inele concentrice de protecţie sanitară a surselor de apă, respectiv zona de protecţia sanitară cu regim sever, zona cu restrciţie şi al 3-lea inel – zona de protecţie hidrogeologică. Legislaţia interzice orice amenajare şi activitate umană în această zonă de protecţie sanitară severă ce ar putea duce la o eventuală polare a sursei de apă. Tot terenul menţionat de domnul primar face parte din zona de protecţie sanitară”.