România a atras 2,3 miliarde de euro din fonduri europene de coeziune în primele șase luni ale anului 2026, susține europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan. Acesta afirmă că ritmul lunar al absorbției a fost de aproape opt ori mai mare decât cel înregistrat în 2024, în timpul Guvernului Ciolacu.
Mureșan a folosit datele pentru a critica PSD după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan. Europarlamentarul a întrebat, într-un mesaj public, dacă rezultatele privind fondurile europene au fost motivul pentru care Executivul și-a pierdut sprijinul politic.
„Oare de-asta a fost demis de PSD? Guvernul Bolojan a adus România, în premieră, printre statele fruntaşe la absorbţia fondurilor europene. Tabelul Comisiei Europene arată foarte clar cât de jos se situa România la finalul anului 2024 (în timpul Guvernului Ciolacu), sub media Uniunii Europene, în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene de coeziune”, a scris, sâmbătă, pe Facebook, Siegfried Mureşan, distribuind tabelul la care face referire, potrivit News.ro.
Mureșan compară rezultatele din 2024 cu cele din 2026
Potrivit calculelor prezentate de europarlamentar, România a avut în 2024 o absorbție efectivă de aproximativ 600 de milioane de euro din fonduri de coeziune nerambursabile, fără prefinanțări. Media ar fi fost de 50 de milioane de euro pe lună.
Pentru primele șase luni din 2026, Mureșan indică o sumă de 2,3 miliarde de euro și o medie lunară de aproximativ 383 de milioane de euro. În interpretarea sa, diferența reprezintă o creștere de aproape opt ori a ritmului efectiv de absorbție.
Europarlamentarul susține că România a ajuns la o rată efectivă de absorbție de 24,6%, peste media Uniunii Europene, estimată la 17,8%. La sfârșitul anului 2024, România ar fi avut o rată de 2%, față de media europeană de 2,7%. Cifrele au fost prezentate de Mureșan prin raportare la un tabel atribuit Comisiei Europene.
„În anul 2024, Guvernul Ciolacu a avut o absorbţie efectivă (fără prefinanţare) de doar 600 de milioane de euro din fonduri de coeziune nerambursabile (în medie, 50 de milioane de euro/lună). În doar primele 6 luni din 2026, Guvernul Bolojan a avut o absorbţie efectivă de 2,3 miliarde de euro (în medie, 383 de milioane de euro/lună). Vorbim, aşadar, despre o creştere de aproape 8 ori a ratei efective de absorbţie”, mai transmite Mureşan.
De asemenea, acesta adaugă că, la finalul anului 2024, România avea o rată de absorbţie efectivă (cu tot cu prefinanţare) de 2%, în timp ce media UE era de 2,7%.
„Astăzi, România are o rată de absorbţie efectivă de 24,6%, în timp ce media UE este de doar 17,8%”, a mai transmis europarlamentarul PNL.
Datele se referă la fondurile de coeziune
Comparația făcută de Siegfried Mureșan se referă la fondurile europene de coeziune și nu trebuie confundată cu situația tuturor finanțărilor europene disponibile pentru România. Pentru perioada 2021–2027, țara are alocate aproximativ 30,9 miliarde de euro prin politica de coeziune, fără a include contribuția națională.
Planul Național de Redresare și Reziliență este un mecanism separat, în care plățile sunt condiționate de îndeplinirea unor jaloane și ținte asumate de România.
Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură
Declarația europarlamentarului vine la aproximativ două luni după căderea Guvernului Bolojan. Executivul a fost demis pe 5 mai 2026, după adoptarea unei moțiuni de cenzură inițiate de PSD și AUR. Moțiunea a fost votată de 281 de parlamentari.
Formularea potrivit căreia Ilie Bolojan ar fi fost „demis de PSD” reprezintă poziția politică a lui Siegfried Mureșan. Din punct de vedere procedural, întregul Guvern a fost demis de Parlament prin moțiune de cenzură, cu voturile majorității formate pentru adoptarea acesteia.
Dispută între PNL și Marcel Ciolacu pe tema PNRR
Mesajul lui Mureșan a fost publicat în contextul unei noi dispute între reprezentanții fostelor partide de guvernare. Marcel Ciolacu i-a acuzat pe Ilie Bolojan și pe ministrul Dragoș Pîslaru că au întârziat transmiterea către Parlament a șapte proiecte legislative necesare pentru îndeplinirea unor jaloane din PNRR.
Dragoș Pîslaru a respins acuzațiile și a susținut că întârzierile provin din perioada fostului Executiv. Schimbul de replici are loc în timp ce Guvernul interimar încearcă să avanseze proiectele necesare pentru deblocarea plăților europene.