Două noi proiecte imobiliare importante avansează în Cluj-Napoca, în zone aflate deja sub presiune urbanistică și de trafic. Unul este propus lângă ansamblul Wings, de pe strada Frunzișului, iar celălalt a fost aprobat în apropierea viitorului pasaj de la Tăietura Turcului și a viitoarei stații Tetarom 1 a trenului metropolitan.
Primul proiect vizează zona de lângă Wings, unde este pregătit un ansamblu rezidențial cu un turn de 12 etaje și clădiri cu 5 și 7 niveluri. Documentația a ajuns în etapa avizului de oportunitate, ceea ce înseamnă că proiectul intră într-o fază importantă de analiză urbanistică, înaintea pașilor următori necesari pentru aprobările finale.
Zona Frunzișului este una dintre cele mai sensibile din Cluj din punct de vedere urbanistic. În ultimii ani, aici au apărut dezvoltări imobiliare vizibile, iar presiunea pe trafic, acces, parcări și spații verzi a crescut constant.
Proprietarul terenului, compania Wendel Window, a inițiat procedura de urbanizare a unei parcele de 5.200 de metri pătrați. Terenul, situat la numărul 88 pe strada Frunzișului, este ocupat în prezent de o hală metalică și câteva anexe gospodărești care urmează să fie desființate. Beneficiarul dorește schimbarea încadrării urbanistice din zonă de mică producție în zonă mixtă, ceea ce va permite realizarea unui ansamblu cu locuințe colective și funcțiuni de servicii la parter, informează media9.ro.
Proiectanții argumentează că amplasamentul permite o dezvoltare de asemenea anvergură datorită contextului urbanistic existent. În imediata vecinătate se află deja clădiri înalte, inclusiv trei imobile cu 14 etaje, trei clădiri cu 10 etaje și ansamblul Wings, cu regim de înălțime similar. Din acest motiv, documentația propune depășirea pragului de 28 de metri în punctul cel mai înalt al construcției.
Ansamblul este gândit cu o componentă rezidențială dominantă, dar și cu funcțiuni complementare. Documentația prevede inclusiv spații pentru servicii și o funcțiune de tip afterschool. Pentru acestea sunt estimate până la 120 de locuri de parcare dedicate locuirii și alte aproximativ 30 pentru funcțiunile terțiare, la care se adaugă locuri pentru vizitatori, biciclete și trotinete. În total, dezvoltatorul ia în calcul până la 174 de locuri de parcare și aproximativ 170 de locuri pentru biciclete.
Al doilea proiect este situat într-o altă zonă strategică a orașului, lângă viitorul pasaj Tăietura Turcului și în apropierea viitoarei stații Tetarom 1 a trenului metropolitan. Documentația pentru acest ansamblu a fost aprobată, iar proiectul prevede aproximativ 250 de apartamente.
Amplasamentul este important nu doar prin numărul de locuințe propuse, ci și prin poziționare. Tăietura Turcului este una dintre zonele unde administrația locală mizează pe proiecte de infrastructură menite să schimbe circulația în partea de nord-vest a orașului. Pasajul rutier peste calea ferată este așteptat de ani buni, iar trenul metropolitan este prezentat ca una dintre soluțiile majore pentru transportul din zona metropolitană Cluj.
În acest context, proiectul de 250 de apartamente vine într-un punct în care orașul ar putea câștiga acces mai bun la transport public și legături rutiere mai eficiente. În același timp, dezvoltarea ridică aceeași întrebare care apare în aproape toate zonele unde se construiește intens: dacă infrastructura promisă va fi realizată la timp și dacă va putea susține noua densitate urbană.
Terenul vizat are o suprafață de 10.567 mp., adică un pic mai mult de un hectar. Autorii propun un ansamblu cu structură funcțională mixtă, care să includă locuințe colective, spații comerciale, servicii, birouri și alte funcțiuni urbane. Imaginile de concept prezentate în documentație indică două corpuri înalte amplasate pe un soclu comun, cu spații accesibile publicului la nivelul solului.
Proiectul face referire și la viitorul tren metropolitan, la modernizarea căii ferate Cluj-Oradea, la pasajul de la Tăietura Turcului și la viitorul pasaj de legătură dintre DN1F și strada Corneliu Coposu.
Tocmai acest aspect a fost subliniat de către arh. Voicu Bozac, care a spus că, din punctul său de vedere, nu este oportună edificarea unui ansamblu mixt, care să includă locuințe colective, în această zonă, lângă calea ferată. Și i-a transmis proiectantului următoarele:
„Locuirea în imediata apropiere a căii ferate nu are ce să caute. Dacă doriți să aveți un mix funcțional, vă sugerez să aveți o clădire – ecran spre calea ferată cu alte funcțiuni decât locuire, iar spre strada Tudor Vladimirescu să propuneți locuințe colective. Dar nu la calea ferată. Și nu sub această formă. Până la urmă orientarea celor două clădiri nu ține cont de orientări geografice favorizante; omul nu vede nici Dealul Hoia, nu vede nimic. Culmea este că nici ceea ce spuneați dumneavoastră, că proiectul devine un reper pentru calea ferată, nu este neapărat precis, deoarece ca și capăt de perspectivă se referă exclusiv la conductorul trenului și nu la pasageri”.