Updated on ianuarie 25, 2026Pe 24 ianuarie, data asociată în mod tradițional cu Unirea Principatelor, Partidul România Noastră, condus de Gheorghe Funar, a publicat un mesaj public în care propune o reinterpretare a semnificației istorice a zilei și contestă evoluția denumirii statului român în secolul al XIX-lea. Comunicatul pune în paralel două repere: 24 ianuarie 1859, momentul unirii politice inițiale dintre Moldova și Țara Românească prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, și 24 ianuarie 1862, când instituțiile centrale au fost unificate la București, context în care denumirea „România” a început să fie folosită în practica statului.
În ceea ce privește 1859, istoriografia reține că dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza (5 ianuarie în Moldova și 24 ianuarie în Țara Românească) a creat o uniune personală care a accelerat construcția instituțională a statului modern. În anii următori, sub Cuza au fost inițiate reforme administrative, sociale și juridice, iar unificarea efectivă a guvernului și parlamentului s-a realizat în 1862, consolidând unirea politică.
Mesajul Partidului România Noastră susține însă că, la 24 ianuarie 1862, Parlamentul de la București ar fi „falsificat identitatea națională” prin schimbarea numelui țării din „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei” în „România”, acțiune atribuită unei „porunci externe”. În același text, formațiunea afirmă că termenul „România” ar însemna „țara iobagilor” și solicită revenirea la denumirea „Geția”, prezentată ca un nume „primordial”, cu o vechime de milenii. Comunicatul nu indică surse documentare sau trimiteri la acte istorice care să susțină aceste interpretări etimologice și cauzale.
„La 24 ianuarie 1859 a avut loc Unirea Principatelor Getice Valahia și Moldova și s-a format țara cu numele Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei. Atunci a fost ales Domnitor Alexandru Ioan Cuza care, în timp de șapte ani, a fost făuritorul României moderne.
La 24 ianuarie 1862, la poruncă externă, Parlamentul de la București a falsificat identitatea noastră națională și a schimbat numele țării din Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei în România, care înseamnă țara iobagilor. Acest Adevăr a fost și încă este ascuns în Istoria Poporului Român, urmaș al Poporului Primordial, Ales și Sfânt Get!” spune comunicatul partidului, semnat de Gheorghe Funar și transmis presei și rețelelor de socializare.
Funar propune ca numele țării să fie schimbat din România în „Geția, Țara Primordială”, denumire despre care spune că ar fi cea originală.
„Adevărul istoric ne obligă să acționăm uniți, românii din Țara-Mamă și din străinătate, pentru revenirea la numele țării noastre de Geția, Țara Primordială. Această denumire are o vechime de circa 6.000 de ani, înainte de anul 1862, anul falsificării identității naționale.
Trăiască Unirea Principatelor Moldova și Valahia! Trăiască Geția Edenică, Aleasă și Sfântă! ”
Din perspectiva explicațiilor lingvistice și istorice uzuale, etimologia termenului „România” este legată de etnonimul „român”, derivat din latinescul romanus, cu sensul de „cetățean al Romei”, iar utilizarea numelui este interpretată, în general, ca o referire la comunitatea românofonă și la ideea de continuitate latină. În spațiul public și în lucrări de specialitate sunt menționate apariții ale termenului înainte de 1862, iar consacrarea sa ca denumire oficială a statului este asociată perioadei de după unificarea instituțiilor (1862), fiind ulterior întărită în arhitectura constituțională de la 1866.
De asemenea, în surse istorice și educaționale accesibile publicului, 24 ianuarie este prezentată în principal ca ziua Unirii Principatelor, iar referințele la 1862 apar mai ales în legătură cu unificarea guvernării și cu maturizarea instituțională a statului, nu ca o „zi a falsificării identității”.