Updated on iulie 20, 2021Cluj Napoca ocupă primul loc într-un top al celor mai eficiente 10 primării din țară, realizat de UrbanizeHub. Pentru realizarea clasamentului s-a luat în calcul un set de indicatori obiectivi, sumplimentați cu o abordare subiectivă – „ne-am uitat mai ales la primăriile cu realizări aparte sau inovații într-un domeniu sau altul”, spun cei de la UrbanizeHub.
Primul indicator a fost capacitatea de a mobiliza fonduri europene. Accesul la fonduri europene este inegal pentru orașele din România. Regiuni mai sărace, precum Nord-Est au avut alocări mai generoase decât celelalte regiuni; județele din zona de graniță au avut acces la sume adiționale prin programele transfrontaliere Interreg; de asemenea, câteva orașe din țară (Iași, Timișoara, Râmnicu Vâlcea, Bacău, Focșani, Botoșani, București) au avut acces dedicat la fonduri substanțiale pentru reabilitarea sistemului de termoficare. Ca atare, unele orașe au avut condiții mai favorizante pentru a performa pe fonduri europene, deși nu toate au știut să beneficieze de lucrul acesta.
Datele pe fonduri europene au fost suplimentate cu o serie de alți indicatori, după cum urmează:
- PIB per cap de locuitor. Prioritatea zero pentru orice primărie ar trebui să fie un sector privat dinamic. Foarte puține primării și-au asumat un rol pro-activ în atragerea strategică a investitorilor și puține au o strategie clară de susținere a mediului privat local.
- Rata de promovabilitate la Bacalaureat. Dacă nu ști să îți pregătești generațiile viitoare, nu poți spera să performezi. Primăriile pot formal să se ocupe numai de infrastructura formală, dar în practică au mult mai multe instrumente pentru a asigura performanța în acest sector.
- Ponderea veniturilor din taxe locale în total venituri. Capacitatea unei administrații locale de a genera venituri proprii este importantă și va fi vitală atunci când volumul fondurilor europene va scădea.
- Populația la fiecare angajat din primărie. Unele primării sunt performante, altele sunt hiper-performante – mai exact, ele știu să facă multe cu puțin. Un primar bun știe să atragă oameni performanți și să îi capaciteze să livreze la un nivel înalt.
- Cheltuieli de capital. Capacitatea de a mobiliza cât mai multe venituri de la nivel local pentru investiții cheie este unul din criteriile cele mai importante pentru a măsura performanța unei primării.
Indicatori de performanță ale celor mai performante primării din România
| Oraș | Populație 2020 | Fonduri UE contractate pe 2014-2020 (estimări) | PIB per Capita (PPS €) în 2018 | Rata de promovabilitate la Bac în 2018 | Pondere venituri din taxe locale în total venituri (medie 2016-2019) | Populația per funcționar public, în 2018 | Cheltuieli de Capital în 2014-2020 (Euro) | |
| 1 | Cluj-Napoca | 327,985 | € 237,362,636 | € 45,486 | 81% | 14% | 435 | € 129,154,654 |
| 2 | Oradea | 221,015 | € 284,349,066 | € 27,003 | 71% | 16% | 529 | € 100,961,653 |
| 3 | Reșița | 83,878 | € 138,956,527 | € 30,283 | 64% | 12% | 429 | € 33,927,929 |
| 4 | Buzău | 130,437 | € 82,338,422 | € 33,936 | 74% | 16% | 474 | € 23,671,745 |
| 5 | Turda | 55,089 | € 73,625,045 | € 10,104 | 70% | 14% | 394 | € 14,293,281 |
| 6 | Sector 3 | 474,870 | € 275,273,925 | € 45,944 | 69% | 17% | 689 | € 279,584,017 |
| 7 | Brașov | 289,122 | € 115,517,951 | € 28,951 | 76% | 24% | 1296 | € 85,906,038 |
| 8 | Iași | 388,294 | € 186,576,200 | € 27,485 | 77% | 16% | 802 | € 110,540,198 |
| 9 | Constanța | 310,182 | € 78,550,361 | € 33,193 | 68% | 21% | 514 | € 93,749,065 |
| 10 | Dej | 37,911 | € 66,508,380 | € 18,010 | 77% | 12% | 330 | € 19,898,625 |
„Cluj-Napoca. Iubiți-i, urâți-i, laudați-i, criticați-i, nu prea poți vorbi despre dezvoltare urbană în România, fără a include Clujul în această discuție. Dacă ar fi să luăm un oraș din România pe care să îl aruncăm într-o competiție cu orașe din Vest, Clujul ar fi prima noastră opțiune.
De la bugetarea participativă, ce a inspirat cel puțin 60 alte orașe din România să facă același lucru, la Centrul de Inovare și Imaginație Civică, unde se discută în format deschis proiectele strategice ale orașului, la bateria de concursuri de soluții elaborate pentru a schimba fața orașului, Clujul inovează și dă tonul într-o multitudine de domenii.
O fi ardelenii mai înceți de felul lor, dar Primăria Cluj s-a transformat în ultimii ani într-o Turbo-Primărie și nu trece săptămâna fără ca ceva important să se întâmple. Mai mult, Clujul este printre puținele primării din țară cu un portofoliu mare de proiecte mature – în timp ce alții așteaptă să vadă ce se va finanța din programele operaționale europene, Clujul pregătește proiectele și face după lobby să fie incluse la finanțare. Întodeauna e mai bine să definești universul decât să te ajustezi la universul altora”, au scris cei de la UrbanizeHub.