În orașul francez Lyon a fost inaugurat un bloc de locuințe în care temperatura interioară ar trebui să rămână confortabilă atât iarna, cât și vara, fără folosirea obișnuită a caloriferelor sau a aparatelor de aer condiționat. Clădirea are șapte etaje și 23 de apartamente, iar dezvoltatorul susține că locatarii ar putea economisi până la 80% din cheltuielile cu energia. Soluția nu se bazează pe o instalație revoluționară, ci pe modul în care a fost proiectat și construit imobilul.
Blocul, denumit „Essentiel”, a fost inaugurat marți, 17 noiembrie, în cartierul Confluence din Lyon. Este primul imobil rezidențial de acest tip din Franța și a fost realizat de dezvoltatorul Nexity împreună cu biroul austriac de arhitectură Baumschlager Eberle.
Conceptul poartă numele „22-26”, o referire la intervalul de temperatură pe care arhitecții urmăresc să îl mențină în interior. Potrivit dezvoltatorului, clădirea a fost concepută pentru temperaturi interioare de aproximativ 20–26 de grade Celsius, în cea mai mare parte a anului, fără încălzire sau climatizare activă.
Secretul se află, în primul rând, în pereți. Aceștia au o grosime de aproximativ 61 de centimetri, aproape dublă față de cea întâlnită la multe construcții obișnuite din Franța. Sunt realizați din straturi de cărămidă ceramică, materiale izolatoare și beton, care reduc pierderile de căldură și încetinesc schimbările de temperatură din apartamente.
Iarna, clădirea păstrează energia termică acumulată din lumina soarelui, dar și căldura produsă de activitățile zilnice ale locatarilor. Gătitul, folosirea electrocasnicelor, iluminatul și chiar prezența oamenilor contribuie la încălzirea spațiilor.
Într-un apartament obișnuit, o parte din această căldură se pierde rapid prin pereți și ferestre. La Lyon, arhitecții au încercat să reducă pierderile suficient de mult încât aceste surse de căldură să contribuie substanțial la menținerea temperaturii interioare.
Vara, mecanismul funcționează diferit. Ferestrele cu geam triplu și protecțiile solare limitează supraîncălzirea, în timp ce un sistem automatizat controlează aerisirea locuințelor.
Clădirea este echipată cu senzori care măsoară temperatura, umiditatea și calitatea aerului. În funcție de condițiile de afară, clapete din lemn se deschid sau se închid automat, pentru a permite pătrunderea aerului mai rece și pentru a păstra temperatura din interior. Locatarii pot controla și manual aceste dispozitive.
Facturi mai mici, dar o construcție mai scumpă
Dezvoltatorul Nexity estimează că noul sistem poate reduce cu aproximativ 73% consumul de energie necesar confortului termic, comparativ cu un bloc nou convențional.
În calculele companiei, economiile la facturile de energie ar putea ajunge la 80%, echivalentul a aproximativ 380 de euro anual pentru un apartament cu trei camere.
Există însă o diferență între consumul estimat și rezultatele obținute în utilizarea de zi cu zi. Clădirea a fost inaugurată recent, astfel că eficiența reală va trebui verificată după perioade suficient de lungi de locuire, inclusiv în timpul iernilor reci și al verilor caniculare.
De altfel, blocul nu este complet lipsit de instalații de încălzire. Legislația franceză impune existența unor sisteme auxiliare, astfel că apartamentele au radiatoare de rezervă și ventilație mecanică. Radiatoarele sunt concepute să intre în funcțiune numai în condiții meteorologice extreme sau după perioade lungi în care locuințele au rămas neocupate.
Costul construcției reprezintă un alt obstacol. Potrivit informațiilor prezentate de dezvoltator, realizarea unui asemenea imobil este cu aproximativ 15% mai scumpă decât construirea unui bloc nou care respectă cerințele energetice obișnuite din Franța.
În aceste condiții, economiile de energie trebuie analizate împreună cu investiția inițială, nu separat.
Interesant este și modul în care au fost vândute cele 23 de apartamente. Locuințele au fost comercializate printr-un mecanism francez de proprietate socială, în care cumpărătorii achiziționează apartamentul, dar terenul rămâne în proprietatea unui organism specializat. Astfel, prețul locuinței poate fi mai accesibil, însă reducerea provine din modelul de proprietate, nu din tehnologia energetică.
Ar putea fi construite asemenea blocuri și în România?
Conceptul nu este complet nou. Arhitectul austriac Dietmar Eberle l-a dezvoltat în urmă cu mai mulți ani, iar clădiri care folosesc principii asemănătoare există deja în Austria, Germania și Elveția.
Noutatea proiectului din Lyon este aplicarea tehnologiei într-un bloc de locuințe destinat familiilor, nu doar într-o clădire de birouri.
Pentru orașe precum Cluj-Napoca, unde încălzirea apartamentelor iarna și răcirea lor vara generează cheltuieli importante, soluția ar putea fi interesantă pentru viitoarele dezvoltări imobiliare. Aplicarea ei ar necesita însă adaptarea proiectului la clima locală, la normele de construcție și la costurile materialelor.
Specialiștii consultați de Euronews atrag atenția că tehnologia este încă prea complexă și costisitoare pentru a deveni o soluție obișnuită în construcțiile rezidențiale. Pentru blocurile deja existente, reabilitarea termică rămâne, în multe situații, o variantă mai accesibilă.
Nexity pregătește deja un al doilea proiect, cu 80 de apartamente, în La Garenne-Colombes, lângă Paris, programat pentru finalizare în 2028.
Blocul din Lyon arată că reducerea consumului energetic poate începe chiar din proiectarea clădirii, înainte de alegerea centralei sau a instalațiilor de climatizare. Rămâne de demonstrat, în anii următori, cât de bine funcționează sistemul în condiții reale și dacă economiile promise justifică investiția suplimentară.
