România ar putea începe să iasă din perioada de stagnare economică în 2027, însă o eventuală revenire nu va fi resimțită în mod egal de populație. Este evaluarea economistului Liviu Deceanu, cadru universitar și cercetător la UBB Cluj, într-un interviu acordat publicației „Adevărul”.
Economistul consideră că 2026 rămâne un an dificil, marcat de stagnare și de efectele măsurilor de consolidare fiscală, dar estimează că situația ar putea începe să se amelioreze anul viitor, în lipsa unor noi șocuri economice sau politice.
Prognoza Comisiei Europene indică o evoluție în aceeași direcție. Executivul european estimează pentru România o creștere economică de numai 0,1% în 2026, urmată de un avans de 2,3% în 2027.
În același timp, inflația medie este prognozată la 7% în acest an și la 3,7% anul viitor.
Deceanu: Revenirea nu va fi resimțită la fel de toată lumea
Liviu Deceanu avertizează însă că o îmbunătățire a indicatorilor macroeconomici nu înseamnă automat o creștere similară a nivelului de trai pentru fiecare categorie socială.
„Nu pentru toți va fi mult mai bine”, spune economistul, care apreciază că, în medie, 2027 ar trebui să fie un an mai bun pentru români decât 2026.
El leagă perspectivele mai favorabile de reducerea inflației și de efectele investițiilor realizate cu fonduri europene, dar subliniază că orice prognoză rămâne vulnerabilă la evenimente neprevăzute.
Comisia Europeană estimează, la rândul său, că revenirea din 2027 ar urma să fie susținută de temperarea inflației, condiții de finanțare mai favorabile și relansarea consumului.
Critici privind presiunea asupra firmelor mici
Economistul de la UBB critică și modul în care este distribuită povara măsurilor de austeritate. În opinia sa, presiunea fiscală este resimțită puternic de antreprenori și de întreprinderile mici și mijlocii, în timp ce problemele unor companii de stat și ale marilor datornici nu sunt abordate cu aceeași fermitate.
Deceanu susține că reducerea cheltuielilor publice ar trebui să vizeze în primul rând zonele în care există risipă și nu să se concentreze asupra categoriilor cu o putere redusă de negociere.
Economistul atrage atenția că România are nevoie atât de disciplină în folosirea banului public, cât și de un mediu în care companiile să poată investi și continua să se dezvolte.
Nu vede probabil un scenariu asemănător Greciei
Întrebat despre posibilitatea ca România să ajungă într-o situație comparabilă cu cea traversată de Grecia în timpul crizei datoriilor suverane, Liviu Deceanu spune că nu consideră acest scenariu probabil.
El invocă existența unor mecanisme europene de supraveghere și experiența acumulată după criza financiară precedentă. De asemenea, economistul spune că, în acest moment, nu vede elemente care să indice necesitatea unei intervenții a Fondului Monetar Internațional.
Datele Comisiei Europene arată însă că presiunea asupra finanțelor publice rămâne ridicată. Deficitul bugetar al României, care a fost de 7,9% din PIB în 2025, este estimat să scadă la 6,2% în 2026 și la 5,8% în 2027.
Datoria publică este prognozată să continue să crească și să ajungă la aproximativ 63% din PIB în 2027.
Polonia, indicată drept un posibil model
În privința politicilor de dezvoltare, Deceanu indică Polonia ca exemplu de economie care a reușit să combine integrarea europeană și atragerea fondurilor UE cu menținerea unei capacități importante de producție internă.
Economistul susține că România ar trebui să acorde o atenție mai mare reindustrializării, investițiilor și folosirii eficiente a fondurilor europene.
În acest moment, perspectiva pentru 2027 este una de revenire moderată, nu de eliminare rapidă a problemelor economice. Prognoza Comisiei Europene avertizează, de asemenea, că instabilitatea politică internă, riscurile geopolitice și eventualele dificultăți în implementarea investițiilor europene pot afecta ritmul redresării.