Noua lege a salarizării bugetarilor ar trebui adoptată pentru a corecta diferențele mari dintre veniturile angajaților de la stat, susține Ilie Bolojan. Premierul interimar spune că abandonarea proiectului nu ar aduce economii bugetare, pentru că viitoarele guverne vor fi oricum presate să majoreze salariile după doi ani în care acestea au fost plafonate, potrivit Știrilor ProTV.
În lipsa unei noi grile, avertizează Bolojan, actualele diferențe s-ar putea accentua: angajații care au deja salarii foarte ridicate ar beneficia în continuare de majorări, în timp ce veniturile celor aflați în partea inferioară a sistemului ar crește mai puțin.
Declarațiile vin în contextul negocierilor politice asupra noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice, proiect care nu a fost încă adoptat.
Salariile mari ar putea fi înghețate
Bolojan susține că aplicarea noii legi nu ar trebui să ducă la reducerea veniturilor existente.
În schimb, pentru angajații ale căror salarii au ajuns deja peste nivelul stabilit de viitoarea grilă, veniturile ar putea rămâne o perioadă înghețate.
În acest fel, majorările viitoare s-ar concentra mai mult asupra categoriilor care sunt în prezent plătite sub nivelul considerat normal pentru funcția și responsabilitățile lor.
„Cei care au astăzi salarii foarte mari vor avea și mai mari”, a avertizat Bolojan, explicând ce s-ar putea întâmpla dacă actualul sistem ar continua să funcționeze fără o reformă.
El afirmă că scopul legii este reducerea inechităților acumulate în sistemul public, nu acordarea unor creșteri egale tuturor bugetarilor.
De ce spune Bolojan că neadoptarea legii nu ar face economie
Argumentul premierului interimar este că salariile din sectorul public sunt plafonate de aproximativ doi ani, perioadă în care inflația a redus puterea de cumpărare.
În opinia sa, indiferent de forma viitorului guvern, presiunea pentru indexarea salariilor va exista. Aceeași idee apare și în relatarea AGERPRES, care citează explicațiile lui Bolojan privind necesitatea unei noi grile de salarizare.
Prin urmare, simpla renunțare la actualul proiect nu ar însemna că statul va păstra automat cheltuielile salariale la nivelul actual.
Bolojan susține că, fără schimbarea grilei, eventualele majorări s-ar aplica peste un sistem care are deja diferențe greu de justificat, ceea ce ar putea adânci dezechilibrele.
Între 8 și 12 miliarde de lei în plus pentru salarii
Noua lege nu ar urma să fie o lege prin care toate salariile bugetarilor cresc simultan.
Potrivit explicațiilor lui Bolojan, fondul total de salarii ar urma să fie majorat într-o limită pe care economia și bugetul și-o pot permite.
Estimările prezentate în discuțiile politice indică o anvelopă suplimentară de aproximativ 8 până la 12 miliarde de lei.
Premierul interimar a oferit ca exemplu sistemul de educație. El susține că aplicarea integrală a unor prevederi salariale stabilite în 2023 ar fi necesitat, numai pentru acest domeniu, aproximativ 8 miliarde de lei.
În opinia sa, statul trebuie să le spună angajaților din educație, sănătate și celelalte servicii publice ce majorări poate finanța în mod realist, în loc să creeze așteptări care ulterior nu pot fi respectate.
Ce apare în proiectul noii legi
Forma discutată de liderii politici stabilește o valoare de referință de 4.000 de lei pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, începând cu 1 decembrie 2026, cu posibilitatea unei noi majorări în 2027.
Valoarea de referință este punctul de la care sunt calculate, prin coeficienți diferiți, salariile prevăzute în grilă.
Proiectul include modificări și pentru domenii cu un număr mare de angajați publici. În educație sunt avute în vedere schimbări ale coeficienților pentru personalul didactic și ale modului de calcul al plății cu ora, iar în sănătate este analizat sistemul sporurilor pentru munca în ture.
Forma finală poate însă să se schimbe înainte ca legea să ajungă la vot.
Proiectul este legat și de banii din PNRR
Legea salarizării este importantă și din perspectiva angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Potrivit Știrilor ProTV, Comisia Europeană a avut obiecții față de o variantă a proiectului prezentată anterior, inclusiv din cauza impactului bugetar pe care l-ar fi generat.
În discuțiile politice au fost analizate mai multe scenarii privind creșterea fondului total de salarii în 2027.
Miza pentru viitoarea lege este astfel dublă: statul încearcă să reducă diferențele greu de justificat dintre angajații săi, dar trebuie în același timp să limiteze costul suplimentar pentru buget.