O petiție publicată pe platforma CampaniaMea/Declic solicită Primăriei Cluj-Napoca și Consiliului Local să interzică activitățile de jocuri de noroc în oraș și să respingă eliberarea, prelungirea sau reînnoirea autorizațiilor pentru sălile de profil. Demersul îi este adresat primarului Emil Boc și administrației locale.
Inițiatorii susțin că prezența sălilor de jocuri de noroc în comunități a devenit o problemă socială majoră și invocă impactul fenomenului asupra tinerilor și persoanelor vulnerabile. În textul petiției sunt menționate, între altele, date potrivit cărora unul din patru adolescenți români ar fi jucat la păcănele, iar aproape un sfert dintre tinerii expuși ar fi început înainte de vârsta de 14 ani.
Autorii campaniei afirmă și că, în prima jumătate a anului 2025, românii au cheltuit aproximativ 1,1 miliarde de euro pentru jocuri de noroc, argumentând că amploarea fenomenului justifică o intervenție fermă din partea autorităților locale. În plus, petiția invocă literatura de specialitate care încadrează dependența de jocuri de noroc în aceeași categorie cu dependențele de substanțe.
Demersul apare după intrarea în vigoare a OUG 7/2026, publicată în Monitorul Oficial pe 25 februarie 2026. Actul normativ prevede că un consiliu local poate decide, prin hotărâre, dacă pe teritoriul unității administrativ-teritoriale se pot sau nu desfășura activități de jocuri de noroc. Totodată, pentru localitățile care permit astfel de activități, desfășurarea lor este condiționată de o autorizație de funcționare locală.
„De ce este important?
Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim.
Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial.
1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc.
În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro).
Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri.
Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității.
Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea”, spun inițiatorii petiției.
Potrivit consilierului județean PNL Bashar Molhem, care a cerut și el interzicerea „păcănelelor” la Cluj-Napoca, mai mulți primari din județ și-au exprimat deja disponibilitatea de a susține măsuri pentru limitarea sau chiar interzicerea sălilor de jocuri de noroc.
„Potrivit adresei transmise de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, în județul Cluj sunt autorizate 203 săli și 1.385 de aparate de joc, cifre care arată clar amploarea fenomenului și necesitatea unei intervenții ferme și responsabile”, a afirmat consilierul județean.