Updated on februarie 4, 2019 De ce Clujul este un oraș exemplu pentru România? De ce nu se oprește din Dezvoltare? Explicația ar fi că Primăria nu face singură totul, se bazează pe strategiile discutate și aprobate de UBB.
Potrivit Curs de Guvernare, Călin Hințea – decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca – este considerat acolo ”eminența cenușie” din spatele strategiei de dezvoltare care a dus orașul la cea mai mare dinamică între municipiile România.
Două lucruri foarte neobișnuite pentru România:
Primul: 600 de experți, grupați în 29 de echipe de lucru, muncesc timp de 2 ani pe baza datelor culese timp de 11 ani. Totul făcut sub coordonarea universității, care livrează administrației locale o strategie de dezvoltare a orașului și a împrejurimilor.
Al doilea lucru, la fel de neobișnuit: administrația locală chiar ia în serios strategia, îi acordă prioritate în fața intereselor care sufocă, îndeobște, orice boare de responsabilitate, și nimic nu mișcă la nivel de decizie decât după ce e în detaliu raportat la strategie.
Restul e marketing: mult marketing inteligent – dar și asta face parte din strategie.
Economistul Teodor Radoi: „Totul se bazeaza pe participarea directa a comunitatii si a expertilor in luarea deciziilor care privesc dezvoltarea orasului. Clujul a avut 600 de experți, grupați în 29 de echipe de lucru, care au muncit 2 ani, pe baza datelor culese timp de 11 ani.
Iar cel mai important, administrația locală chiar ia în serios strategia propusa de grupurile de lucru, îi acordă prioritate și orice decizie se ia după ce e în detaliu raportată la strategie. Totul îmbrăcat în marketing inteligent – parte din strategie.
Vezi această postare pe Instagram
Din pacate, foarte putini primari din Romania accepta o administrare participativa a oraselor, majoritatea cred ca detin formula magica, fara a cere parerea oamenilor”.
Călin Hințea, citat de Curs de Guvernare: „Cluj-Napoca se confruntă cu problemele specifice ale unui oraș în dezvoltare. Nu sunt diferite față de alții neapărat. Puteți să găsiți aceste probleme în Statele Unite, în Europa de Vest, în multe locuri. E un oraș care a cunoscut o dezvoltare accelerată brusc.
Este practic un boom. Și de aici apar probleme clasice. Apar probleme de mobilitate, adică traficul urban, parcările, apar probleme legate de costul vieții, pentru că începe o populație tot mai mare să se concentreze pe o zonă definită, și atunci presiunea din punctul de vedere al costului vieții este clară, și în Cluj apare foarte clar problema cu chiriile și cu cumpărarea de apartamente sau de locuințe. Ce înseamnă asta pe termen mediu și pe termen lung?
Un pericol strategic pentru resursa umană pregătită, tânără, care ar vrea să vină în comunitatea ta, dar nu-și mai permite. Dar asta se întâmplă iarăși în foarte multe locuri din lume.
Vezi această postare pe Instagram
Și mai există un al treilea tip de pericole, un tip de petty crime, cum zic americanii, criminalitate, sigur, nu la nivelul de crime, dar cerșetorie, prostituție, utilizare de droguri ș.a.m.d., și astea sunt posibile să apară în comunitățile care se dezvoltă foarte rapid. Ceea ce vedem noi deja sunt primele două, deci primele două sunt foarte clare – problemele de mobilitate și problemele care țin de costul vieții.
Mai e o problemă foarte mare: pericolul ca o comunitate să o ia cu dezvoltarea înainte și administrația să se chinuie să încerce să ajungă dezvoltarea comunității, și să încerce să rămână în corelație cu această dezvoltare.”