Updated on noiembrie 1, 2017 A început votul final la Bugetare participativa Cluj-Napoca 2017! În următoarele 3 săptămâni, clujenii vor decide – prin vot online – care sunt cele 15 proiecte pe care Primăria le va implementa începând cu 2018.
După etapa finală de vot, se va face validarea voturilor și se vor selecta 15 proiecte – primul proiect din fiecare domeniu clasat în funcție de numărul de voturi va fi selectat automat. În 27 noiembrie 2017, cetățenii vor afla care sunt cele 15 proiecte pe care Primăria le va implementa, începând cu anul 2018.
Începând din 30 octombrie, proiectele pentru orașul nostru au intrat în etapa de vot final pe www.bugetareparticipativa.ro.
Unul dintre proiecte, propus de Ioana Scutelnicu, este „CLUJUL VERDE ȘI EFICIENT: GRĂDINI VERTICALE ȘI FAȚADE VEGETALE”, cost 144.000 EUR.
„Având în vedere creșterea numărului de mașini, a populației din Cluj-Napoca și inevitabil a poluării orașului, crearea unor grădini verticale și fațade vegetale oferă mai multe soluții susținute de numeroase studii științifice:
1) îmbunătăţirea coeficientului de izolare termică a clădirii şi reducerea variaţiilor de temperatură în interior (Santamouris, 2001)
2) reducerea pierderilor de căldură, reducerea nevoii de climatizare ->economisire energie electrică (Wong et al, 2010)
3) reducerea efectului climei exterioare asupra spaţiului interior (Sunakorn & Yimprayoon, 2011)
4) reducerea efectului vântului şi precipitaţiilor asupra temperaturii clădirii
5) reducerea deteriorării mecanice, prelungirea duratei de viaţă a construcţiei
6) îmbunătăţirea coeficientului de izolare fonică a imobilului (ajută în special în perioada festivalurilor 😉
7) reducerea debitului apelor pluviale scurse în urma precipitaţiilor abundente și evitarea suprasolicitării sistemelor de canalizare;
8) reducerea efectului de insula urbană de căldură din oraşele aglomerate
9) reducerea temperaturii medii din contextul urban în lunile călduroase de vară (Davis & Hirmen, 2015)
10) (re)creerea de habitate pentru diverse specii de microorganisme, insecte si păsări ce trăiesc şi în mediul urban – creşterea biodiversităţii
11) îmbunătăţirea microclimatului urban
12) filtrarea şi purificarea aerului (Wolverton,1988) și reducerea concentraţiei de praf, noxe şi metale grele din aer, reducerea amprentei de CO2 a clădirilor şi oraşelor, oxigenarea aerului urban – frunzele de Parthenocissus Tricuspidata rețin metale grele prin absorbţia aeriană
13) înmulţirea drastică a suprafeţei vegetale din mediile urbane, fără consum de spaţiu
14) posibilitatea respectării coeficientului de biotop, introdus în tot mai multe regulamente de urbanism;
15) estetizarea clădirilor existente, îmbunătăţirea aspectului zonelor urbane defavorizate sau necorespunzătoare, conservarea imobilelor istorice valoroase;
16) potenţialul de a practica diferite forme de agricultură urbană fără consum de spaţiu
17) Relaxare/ reducerea stresului (Urlich et al, 1991)
Informațiile au fost luate din documentația realizată de: stud. arh. Andrei Köves, stud. arh. Darius Mârţ, arh. Maria Stancu: ANVELOPE ÎNVERZITE- FAŢADE ȘI ACOPERIȘURI VEGETALE coordonată de arh. Horaţiu Răcăşan (bibliografia completa in documentul atasat)
DE CE AR TREBUI SPRIJINITĂ/IMPLEMENTATĂ
Beneficiile cele mai importante pe care grădinile verticale și fațadele verzi le pot aduce orașului sunt:
1. EFICIENŢA ENERGETICĂ ŞI PERFORMANŢA TERMICĂ
2. ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII AERULUI
3. REDUCEREA POLUĂRII FONICE
4. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA DEGRADĂRII
5. BIODIVERSITATE, RECONSTITUIRE DE HABITATE
6. COMBATEREA EFECTULUI DE INSULĂ URBANĂ DE CĂLDURĂ
7. ÎNMULŢIREA SUPRAFEŢELOR VERZI DIN MEDIUL URBAN
AMPLASAMENTUL PROIECTULUI
M-am gândit că cel mai eficient ar fi dacă grădinile verticale ar fi amplasate în zonele cele mai aglomerate ale orașului, așadar sugerez: Str. Memorandumului, Piața Mărăști, Piața Cipariu, Calea Turzii- Str. Observatorului, Manastur Str. Izlazului- Str. Plopilor, Str. Primăverii, Calea Florești (in document sunt mai multe detalii și poze ale clădirilor și podurilor unde s-ar putea face grădini verticale și fațade verzi)”.