Updated on ianuarie 12, 2016 Situație grea pentru Primăria Cluj în cazul „curățării” clădirilor din centrul istoric. Ministerul Culturii spune că nu a primit documentația care să justifice lucrările iar mai multe asociații cer să vadă această documentație, suspectând că a fost întocmită cu încălcarea legii.
Asociația Korzo, care are ca misiune principală prelucrarea, prezentarea și transmiterea către publicul larg a valorilor culturale transilvane, a trimis primăriei Cluj Napoca o scrisoare deschisă privind vandalizarea clădirilor istorice din centru.
Asociația Korzo a luat naștere cu scopul de a strânge în jurul ei pe toți cei care vor să cunoască, să transmită mai departe poveștile și secrete orașului Cluj-Napoca.
„În cunoștința faptului că fațadele deteriorate ale imobilelor istorice din Cluj-Napoca reprezintă un pericol considerabil pentru trecători, nu suntem de acord cu măsurile de urgență aplicate de către Primărie şi Consiliul Local pentru remedierea acestei probleme.
Din această cauză, Vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:
Care au fost specialiștii consultați care au aprobat aceste măsuri? Dețin aceștia calificarea specială necesară pentru luarea unor astfel de decizii?
De ce nu s-a consultat Comisia Națională a Monumentelor Istorice pentru monumentele de categoria A?
Care au fost criteriile pe baza cărora s-au ales clădirile considerate periculoase? Care este lista completă a acestor clădiri?
Din cauza îndepărtării parțiale a tencuielii și mai ales a elementelor de la nivelul cornișei și acoperișului, degradarea clădirilor se va accelera, iar sub influența factorilor meteorologici, acestea vor fi şi mai expuse. Care sunt soluțiile preconizate pentru aceste consecințe?
S-a efectuat o documentație de specialitate detaliată pentru o restaurare ulterioară a fiecărei clădiri în parte?
În ce mod și în care dintre cazurile în care s-a acționat deja, intervenția a presupus extragerea atentă a elementelor decorative,fără deteriorarea lor ireversibilă, astfel încât acestea să poată fi reutilizate în cadrul unor proiecte ulterioare de restaurare?
Ați solicitat colaborarea și prezența pe teren a unei echipe multidisciplinare specializate în monumente istorice(arhitecți și istorici de artă)?
În ce mod și în care dintre cazurile în care s-a acționat deja, intervenția a fost documentată riguros, de către specialiști, cu fotografii detaliate a ceea ce se îndepărtează și se pierde?
Ce fel de soluții alternative s-au luat în discuție? Există exemple pozitive în cazuri similare (de exemplu, în Sibiu clădirile au fost restaurate într-un mod adecvat, în Oradea fațadele degradate au fost acoperite cu plasă protectoare). De ce nu s-au luat în considerare astfel de variante înaintea demarării acțiunii de îndepărtare brutală și definitivă a tencuielii și ornamentelor?
[ads2]
Vor fi trase la răspundere persoanele care au aprobat şi care au executat intervențiile distructive?
În așteptarea răspunsului oficial şi public la întrebările de mai sus,
Asociația Korzo”
Dacă Primăria nu a întocmit actele conform legii, atunci primarul Emil Boc se va face vinovat de distrugerea monumentelor istorice de clasa A și B, infracțiune care se pedepsește cu închisoare de la 1 la 10 ani.
Logic pentru Primărie, care este o instituție publică, ar fi fost să izoleze zonele cu probleme, oricât de greu ar fi fost pentru pietoni, să angajeze cei mai buni experți care să evalueze clădirile și să accepte sau nu propunerile acestora. Nu poți interveni „muncitorește” în monumentele istorice.