Updated on martie 6, 2015 O notificare primită în poştă i-a dărâmat pe mai mulţi clujeni, care au aflat că, în urma unui proces pierdut de Primăria Cluj-Napoca, trebuie să-şi dezgroape morţii şi să-i mute în alte cimitire. Printre cei care au primit astfel de notificări se numără şi cazuri dramatice, iar singura lor speranţă mai e legată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Vestea care a căzut ca un fulger
Aproape 60 de clujeni au primit, săptămâna trecută, o notificare semnată de şefi din Primăria Cluj-Napoca, prin care sunt anunţaţi că vor fi nevoiţi să-şi mute morţii din Cimitirul Mănăştur. Totul pentru că Primăria Cluj-Napoca a pierdut, definitiv, un proces privind aceste locuri de veci, concesionate anterior clujenilor.
„Prin prezenta vă înştiinţăm că terenul pe care se află locul de înhumare nr. 20 parcela N1 din Cimitirul Mănăştur, a cărui concesiune pe care o deţineţi pentru perioada anilor 2008-2028 a făcut obiectul unui litigiu nr. 4702/211/2008, iar sentinţa cu nr. 16484/2011 este definitivă şi executorie.
Sentinţa obligă Consiliul Local să strămute locurile de veci (mormintele) edificate pe fâşia de teren adiacentă străzii Frunzişului, lângă proprietăţile reclamanţilor Balibanu Ileana şi SC VSV Invest Grup SRL.
Pentru consultaţii şi stabilirea detaliilor tehnice pentru punerea în aplicare a sentinţei vă rugăm să vă prezentaţi la Serviciul Administrare Cimitire Domeniul Public”, este notificarea primită de clujeni şi semnată de Directorul Tehnic Virgil Poruţiu şi şeful Serviciului de Administrare Cimitire Domeniul Public, Camelia Fărcaş, prezentata de Vocea Transilvaniei.
Cum a pierdut Primăria procesul privind locurile de veci din Cimitirul Mănăştur
Pe scurt, Primăria Cluj-Napoca a fost înaintată în instanţă de Ileana Balibanu şi SC VSV INVEST GRUP SRL, proprietari ai unor terenuri din vecinătatea Cimitirului Mănăştur, care au reclamat că o parcelă ce conţine 60 de locuri de veci se află prea aproape de proprietăţile lor. Mai precis, aceştia s-au plâns că Primăria nu a respectat recomandările şi a săpat morminte la mai puţin de 53 de metri de terenurile lor. Judecătoria, Tirbunalul şi Curtea de Apel au dat, toate, dreptate celor doi proprietari.
Oamenii obligaţi să-şi mute morţii au trăit adevărate drame
Cei aproximativ 60 de clujeni au primit aceste notificări abia după ce Primăria Cluj-Napoca a fost chestionată, în repetate rânduri, de cei de la CEDO cu privire la acest aspect. Deşi sentinţa era definitivă încă din 2012, municipalitatea a scris notificările abia în 18 februarie şi le-a trimis săptămâna trecută clujenilor.
Printre aceştia se numără şi cazuri dramatice, care au trecut prin experienţe cumplite atunci când i-au pierdut pe cei dragi, înmormântaţi în Cimitirul Mănăştur.
De exemplu, unul dintre clujeni şi-a înmormântat aici fiul, care şi-a luat viaţa când nu avea nici 20 de ani. Un alt clujean şi-a îngropat aici soţia, ucisă pe trotuar de un şofer bătrân, cu care s-a judecat timp de cinci ani.
Primăria îşi joacă acum ultima carte la CEDO
După ce a pierdut la toate instanţele din România, Primăria Cluj-Napoca s-a adresat Curţii Europene a Drepturilor Omului în acest caz, care, cel puţin deocamdată, nu a oferit un răspuns. Surse din Primăria Cluj-Napoca au explicat pentru Vocea Transilvaniei că municipalitatea cere CEDO nepunerea în aplicare a soluţiei.
Situaţia este una complicată, susţin sursele din primărie, care precizează că sentinţa e opozabilă Primăriei, nu oamenilor, însă ei sunt cei care au concesionat mormintele pe 20 de ani. Oamenii au fost notificaţi atunci când procesul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei, însă de faptul că Primăria Cluj-Napoca a pierdut procesul, nu. Unii au aflat din presă, care a relatat subiectul în 2012, alţii abia acum, trei ani mai târziu, şi asta doar datorită insistenţelor CEDO, care a obligat municipalitatea să-i înştiinţeze pe oameni.
În situaţia în care nici decizia CEDO nu va schimba lucrurile, este foarte probabil ca oamenii să fie obligaţi să-şi dezgroape morţii şi să îi înmormânteze din nou, însă în alte locuri. Lipsa acestora pune însă în dificultate Primăria, obligată la rândul ei să identifice aceste noi amplasamente.
Primăria Cluj-Napoca nu a oferit, deocamdată, un răspuns oficial la solicitarea Vocea Transilvaniei privind această situaţie.