/

Cercetătorul clujean Sergiu Pașca, profesor la Stanford, a reușit o performanță remarcabilă. A fost ales în Academia Națională de Medicină din SUA

Actualizat: 20 octombrie 2026, 07:01

Medicul și cercetătorul Sergiu Pașca, născut la Cluj-Napoca, dar a crescut în Aiud, și absolvent al Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, a fost ales membru al Academiei Naționale de Medicină din Statele Unite, una dintre cele mai importante recunoașteri profesionale în domeniul medical. Profesor la Universitatea Stanford din California, acesta a fost selectat pentru cercetările prin care a dezvoltat modele de laborator ale creierului uman, folosite pentru a înțelege mai bine afecțiuni precum autismul și schizofrenia.

Alegerea sa a fost anunțată luni, 19 octombrie 2026, în cadrul reuniunii anuale a academiei americane. Sergiu Pașca se numără printre cei 90 de noi membri titulari admiși anul acesta, alături de zece membri internaționali, într-o instituție care reunește peste 2.600 de specialiști din medicină, cercetare și sănătate publică.

Cum a ajuns un absolvent al UMF Cluj să studieze creierul la Stanford

Sergiu Pașca a absolvit Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca în 2007, apoi și-a continuat pregătirea în neuroștiințe la Universitatea Stanford, unde și-a încheiat stagiul postdoctoral în 2013.

Ulterior, și-a construit propria echipă de cercetare și a devenit profesor de psihiatrie și științe comportamentale. În prezent, conduce Programul de Organogeneză Cerebrală de la Stanford, dedicat dezvoltării unor metode de studiere a creierului uman în laborator.

O parte importantă a activității sale privește organoidele cerebrale, structuri tridimensionale obținute din celule stem, care reproduc anumite caracteristici ale țesutului nervos. Cercetătorii le pot utiliza pentru a observa cum se dezvoltă celulele creierului și cum apar modificările asociate unor boli.

Echipa condusă de Pașca a dezvoltat și așa-numitele „assembloide”, structuri rezultate prin combinarea mai multor organoide, care permit studierea interacțiunilor dintre diferite tipuri de celule și regiuni cerebrale.

Aceste modele nu reprezintă creiere umane complete, dar oferă cercetătorilor posibilitatea de a investiga procese biologice dificil de urmărit direct la oameni.

Cercetări recunoscute pentru studiul autismului și schizofreniei

Academia Națională de Medicină din SUA a motivat alegerea cercetătorului român prin contribuțiile sale la dezvoltarea organoidelor și assembloidelor cerebrale, care au adus informații noi despre dezvoltarea, adaptabilitatea și disfuncțiile creierului uman.

Metodele dezvoltate la Stanford sunt folosite pentru cercetarea mecanismelor biologice implicate în tulburări precum autismul, schizofrenia și epilepsia.

Într-o declarație publicată de Stanford Medicine, Sergiu Pașca a spus că alegerea sa în academie îl onorează și că recunoașterea reflectă contribuția numeroșilor cercetători și colaboratori cu care a lucrat.

Profesorul consideră că progresele în studiul celulelor stem oferă posibilități de cercetare a creierului care nu existau în trecut și ar putea sprijini dezvoltarea unor tratamente pentru afecțiuni neurologice și psihiatrice.

Deocamdată, aceste cercetări urmăresc înțelegerea mecanismelor bolilor și identificarea unor posibile intervenții terapeutice, fără să însemne că au fost deja obținute tratamente clinice pentru aceste afecțiuni.

Universitatea din Cluj l-a numit Doctor Honoris Causa în 2023

Legătura lui Sergiu Pașca cu universitatea clujeană a continuat și după stabilirea în Statele Unite. În aprilie 2023, UMF „Iuliu Hațieganu” i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa, în semn de recunoaștere a contribuțiilor sale în neuroștiințe.

În documentele oficiale ale universității, profesorul este prezentat drept unul dintre absolvenții care s-au remarcat în cercetarea medicală internațională.

Academia Națională de Medicină din SUA, înființată în 1970 sub denumirea de Institute of Medicine, oferă analize și recomandări independente în domeniul sănătății. Membrii sunt aleși de cei deja existenți, pe baza contribuțiilor științifice și profesionale, iar apartenența la academie presupune și participarea voluntară la activitățile instituției.

Advertisements