Profesoara Simona Rednic, șefa Disciplinei de Reumatologie de la UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, critică modul în care sunt evaluați medicii la finalul rezidențiatului, într-un moment în care examenul național de specialitate a provocat nemulțumiri și solicitări de reevaluare. În opinia sa, sistemul pune prea mult accent pe memorarea informațiilor și prea puțin pe capacitatea viitorilor specialiști de a lua decizii medicale.
Mesajul, atribuit profesoarei și distribuit pe Facebook de Mihai Alex Vogel, vine după rezultatele controversate ale examenului de Cardiologie. Din cei 172 de candidați înscriși la nivel național, 103 au promovat, potrivit Ministerului Sănătății. Autoritățile au respins necesitatea recorectării lucrărilor, dar au lăsat deschisă posibilitatea analizării unei sesiuni suplimentare.
„Continuăm să examinăm, în mare măsură, memoria”
Simona Rednic, medic primar de medicină internă și reumatologie, vorbește despre diferența dintre competențele necesare într-un spital și ceea ce li se cere medicilor să demonstreze la examenul final.
Profesoara arată că participă de mai mulți ani la pregătirea examenului european de reumatologie, unde elaborarea întrebărilor presupune verificări repetate, standardizare și evaluarea relevanței clinice.
Comparând această experiență cu examenul de specialitate din România, spune că a plecat de la evaluare cu un sentiment de tristețe, întrebându-se dacă sistemul testează într-adevăr ceea ce contează.
„Continuăm să examinăm, în mare măsură, memoria”, afirmă profesoara, criticând întrebările care cer reproducerea unor detalii din manuale, fără legătură directă cu deciziile pe care un medic trebuie să le ia în practică.
În opinia sa, accesul rapid la ghiduri medicale, dezvoltarea tratamentelor și folosirea noilor tehnologii schimbă competențele de care au nevoie specialiștii.
Un medic trebuie să știe să interpreteze date contradictorii, să recunoască limitele propriilor cunoștințe și să decidă când este nevoie să trateze, să aștepte sau să ceară ajutor.
Critica nu înseamnă însă că examinarea ar trebui să fie mai ușoară. Profesoara susține că dificultatea unui examen trebuie să provină din complexitatea raționamentului medical solicitat, nu din detalii greu de memorat.
„A cunoaște nu este același lucru cu a recita. Și a înțelege nu este același lucru cu a memora”, subliniază aceasta.
De ce au apărut controversele la examenul de specialitate
Discuția a fost declanșată de rezultatele înregistrate în sesiunea de toamnă a examenului pentru obținerea titlului de medic specialist.
La Cardiologie, potrivit datelor comunicate oficial pe 16 octombrie, au promovat 103 dintre cei 172 de medici înscriși, ceea ce reprezintă aproximativ 59,9%.
În unele centre universitare, procentul candidaților admiși a fost sub această medie, iar o parte dintre rezidenți au contestat formularea subiectelor și baremele de evaluare.
Ministerul Sănătății a anunțat că, după analizarea punctelor de vedere ale comisiilor de contestații, nu au fost identificate probleme profesionale care să justifice reluarea examenului sau recorectarea lucrărilor.
Un singur centru universitar a propus organizarea unei sesiuni suplimentare, variantă pe care ministerul a transmis că o poate analiza.
Începând din această sesiune, proba scrisă este organizată pe baza unor subiecte unice la nivel național, una dintre schimbările introduse prin modificarea legislației privind rezidențiatul.
„Le cerem să devină medici ai viitorului”
Pentru Simona Rednic, contradicția principală este aceea că rezidenții sunt pregătiți ani întregi să analizeze cazuri, să caute dovezi științifice și să îngrijească pacienți, dar la examen ajung să fie judecați mai ales după capacitatea de a reproduce informații.
„Le cerem să devină medici ai viitorului, dar îi examinăm cu instrumente ale trecutului”, spune profesoara.
Ea consideră că România are specialiști capabili să regândească sistemul, însă schimbarea presupune timp, colaborare și asumarea unor decizii privind felul în care sunt construite examenele.
Simona Rednic conduce Disciplina de Reumatologie din cadrul Departamentului 5 al Facultății de Medicină de la UMF Cluj. Activitatea sa universitară și clinică include pregătirea studenților, rezidenților și doctoranzilor, precum și cercetarea bolilor reumatice sistemice.
În mesajul distribuit public, profesoara readuce discuția la responsabilitatea pe care medicii o au față de pacienți: examenul ar trebui să arate nu doar câte informații cunoaște un viitor specialist, ci și cum le folosește atunci când trebuie să ia o decizie medicală.
„Pentru că, la sfârșitul zilei, pacientul nu îl va întreba pe medic câte pagini a memorat. Îi va încredința viața lui.”