Extinderea contribuției de sănătate plătite de pensionari apare printre variantele analizate pentru acoperirea costurilor suplimentare ale noii Legi a salarizării bugetarilor. Măsura nu a fost însă decisă și nu există, în acest moment, o modificare adoptată a regulilor privind CASS pentru pensii.
Potrivit unui răspuns transmis de experții Comisiei Europene Ministerului Muncii, citat de Mediafax, forma actuală a proiectului Legii salarizării ar avea un impact bugetar cu aproximativ patru miliarde de lei mai mare decât scenariul prudent discutat anterior cu Bruxelles-ul.
Scenariul inițial prevedea costuri suplimentare de aproximativ opt miliarde de lei. Noua variantă ar ridica impactul la circa 12 miliarde de lei.
Pentru diferență, Comisia Europeană cere identificarea unor surse de finanțare sau a unor măsuri compensatorii care să fie adoptate odată cu Legea salarizării sau, de preferat, înaintea acesteia.
Extinderea CASS la pensii, una dintre variante
Printre opțiunile menționate în corespondența citată se află extinderea contribuției de asigurări sociale de sănătate aplicate veniturilor din pensii.
Nu este precizat însă cum ar putea arăta concret o asemenea măsură: dacă ar presupune modificarea pragului de la care se plătește contribuția, extinderea numărului de pensionari care datorează CASS sau prelungirea sistemului actual după termenul prevăzut în legislație.
În prezent, pensionarii plătesc CASS de 10% numai pentru partea din pensie care depășește 3.000 de lei, regulă explicată și de ANAF.
Astfel, pentru o pensie brută de 4.000 de lei, contribuția este calculată asupra diferenței de 1.000 de lei și ajunge la 100 de lei.
Pentru o pensie de 5.000 de lei, CASS este de 200 de lei.
Actualul sistem a intrat în vigoare la 1 august 2025, prin Legea nr. 141/2025. Pensionarii cu venituri de până la 3.000 de lei lunar inclusiv sunt exceptați de la plata acestei contribuții.
Aproape un miliard de lei în plus apare în grila din Sănătate
Experții Comisiei Europene ar fi identificat și o diferență importantă între proiectul propriu-zis al Legii salarizării și calculele financiare transmise de autoritățile române.
Problema vizează sectorul Sănătății.
Coeficienții și factorii de multiplicare incluși în grila din proiect ar produce, potrivit analizei citate, un cost suplimentar de aproape un miliard de lei care nu ar fi fost prins în estimările financiare prezentate Bruxelles-ului.
Comisia ar fi cerut corectarea acestei diferențe și introducerea unui mecanism prin care eventualele ajustări ulterioare ale grilelor să fie neutre din punct de vedere fiscal.
Cu alte cuvinte, dacă Guvernul ar acorda ulterior un avantaj salarial suplimentar unei anumite categorii, costul ar trebui compensat astfel încât cheltuiala totală să nu crească.
Bruxelles-ul cere și un calendar pentru restanțele din Justiție
O altă problemă ridicată este cea a drepturilor salariale restante pentru personalul din sistemul judiciar.
Comisia Europeană solicită, potrivit informațiilor publicate, un calendar clar pentru achitarea acestor sume.
Acesta ar trebui să fie stabilit odată cu noua Lege a salarizării, astfel încât statul să poată estima cheltuielile și să limiteze apariția unor noi litigii.
De ce este atât de importantă diferența de patru miliarde de lei
Noua Lege a salarizării introduce cheltuieli care nu sunt doar temporare. Odată acordate majorările, statul trebuie să găsească bani pentru ele în fiecare an.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat în ultimele zile că fiecare miliard adăugat peste anvelopa considerată sustenabilă devine o obligație permanentă pentru buget.
Comisia Europeană a stabilit deja în documentele oficiale privind România că reforma salarizării din sectorul public trebuie realizată fără a compromite reducerea deficitului bugetar.
Planul fiscal al României prevede inclusiv reducerea ponderii cheltuielilor salariale în PIB pe termen mediu.
Legea salarizării este legată de bani din PNRR
Presiunea asupra Guvernului vine și din calendarul Planului Național de Redresare și Reziliență.
Reforma salarizării în sectorul public este unul dintre angajamentele asumate de România, iar autoritățile încearcă să închidă negocierile într-un termen foarte scurt.
Adoptarea reformei este legată de fonduri europene importante, în timp ce Guvernul trebuie simultan să demonstreze că noua grilă salarială poate fi finanțată fără o nouă deteriorare a deficitului.
În acest context este analizată și varianta extinderii CASS pentru pensii. Deocamdată însă nu există o decizie privind modificarea contribuției și nici un proiect adoptat care să schimbe actualul prag de 3.000 de lei.