Gazetarul Cristian Tudor Popescu a comentat atacul asupra unui echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean Cluj, produs în comuna Recea-Cristur, și susține că violența nu poate fi explicată doar prin zvonurile false răspândite pe rețelele sociale despre așa-numita „ambulanță neagră”. În opinia sa, dorința agresorilor de a atrage atenția și de a deveni vizibili online ar fi avut, de asemenea, un rol important. Declarațiile au fost făcute la B1 TV, în emisiunea „News Pass”.
Atacul a avut loc în seara de 8 august 2026, când o ambulanță aflată în misiune în comuna Recea-Cristur a fost atacată cu pietre și obiecte contondente. Șoferul autosanitarei a fost rănit la un ochi și a avut nevoie de o intervenție chirurgicală. Ministerul Sănătății a transmis că incidentul s-a produs pe fondul unor informații false răspândite pe platformele de socializare.
CTP: legenda „ambulanței negre” circula și înainte de rețelele sociale
Cristian Tudor Popescu a amintit că poveștile false și legendele urbane de acest tip nu sunt un fenomen apărut odată cu TikTok. El a relatat că, inclusiv în perioada comunistă, circulau zvonuri despre presupuse ambulanțe care ar răpi copii, precum și alte povești neverificate transmise de la o persoană la alta.
Gazetarul a comparat acest mecanism cu modul în care funcționează astăzi dezinformarea online: o afirmație este distribuită fără dovezi, iar repetarea ei poate fi suficientă pentru ca unii oameni să o considere adevărată. Despre clipurile referitoare la presupusa „ambulanță neagră”, Popescu a folosit o formulare extrem de dură, spunând că unul dintre acestea este „pentru maimuțe antropoide”.
„Doamnă Chiriac, eu sunt atât de bătrân încât îmi amintesc de strămoșii acestui TikTok și a manipulării și propagandei pe care le vedem acum prin inteligența artificială și tot felul de fake news-uri. Se numeau, în anii ’70-’80, zvoneri și răspândaci. Atunci nu era TikTok.
Și asta se producea între cetățeni. Erau cetățeni care veneau cu un zvon, de pildă: se vând pastile contra prostiei! Sunt în RFG, sunt bune. Și imediat s-auzea cum… Ați văzut oamenii aia cum spuneau acum: ”s-aude că e o ambulanță care fură copii!”. S-aude… S-aude este suficient. S-aude înseamnă este.
Zvonerul lansa zvonul respectiv. Sau la Ploiești s-au găsit portocale, la sfârșitul anilor ’80, injectate cu Sida, că se aflase și la noi ce e Sida și, de asemenea, aveam mitul ambulanței negre. Atunci nu se numea ambulanță, se numea salvare. Funcționa și în ceaușism, chiar în anii când eram eu copil, băietan. ”Trece o salvare și ne ia pe noi, copiii, și ne duce, ne vinde la străini, care o să-și facă transfuzie cu sângele nostru”.
Prin urmare, judecam noi, să ne luăm câte un pachet de țigări la noi și când ne răpesc ăia, să aprindem o țigară că dacă fumăm, sângele nu e bun și atunci ne dau jos din salvarea neagră. (râde) Deci funcționează de mult acest folclor urban”, a explicat gazetarul.
De ce crede CTP că atacul nu poate fi explicat doar prin fake news
Cristian Tudor Popescu a argumentat că modul în care a fost atacată autosanitara ridică semne de întrebare asupra ideii că agresorii ar fi urmărit cu adevărat să „salveze copii”, așa cum sugera informația falsă de pe internet.
În interpretarea sa, dacă acesta ar fi fost scopul, cei implicați ar fi încercat să oprească ambulanța și să verifice ce se află în interior. În schimb, vehiculul a fost atacat violent, inclusiv cu pietre și obiecte care puteau pune în pericol persoanele aflate în autosanitară. Popescu consideră că un asemenea comportament indică și dorința unor persoane de a atrage atenția și de a se prezenta ulterior pe rețelele sociale drept „eroi”. Aceasta este însă interpretarea gazetarului, nu o concluzie a anchetatorilor.
„Ce este mai periculos decât… Care oricum sunt foarte periculoase aceste întruchipări de inteligență artificială care n-aduc nicio dovadă, prostesc oamenii. Clipul la ambulanța neagră este pentru maimuțe antropoide. Nu? E un ins care spune: ”uitați ambulanța neagră!”. Ambulanța nici măcar nu e neagră! ”Ea fură copii! ”Unde e, domnule? Care?
Respectivii indivizi care s-au dus să asalteze ambulanța și l-au băgat în spital pe șofer, nu s-au dus nici măcar… hai să zicem că s-au lăsat păcăniți de această propagandă. Dacă erau preocupați în mod sincer să salveze copiii, se duceau, se așezau în fața ambulanței, după care cereau personalului din ambulanță, șoferului să deschidă în spate ca să elibereze copiii. Logic, nu? Și uman, normal. Ei, nu! S-au năpustit cu pietre în ambulanță, ca să ce? Ca să-i lovească eventual și pe copiii din ambulanță? Deci n-aveau niciun gând să facă un bine copiilor, să fie salvatorii copiilor. Știți ce gând aveau? Să fie băgați în seamă, doamnă Chiriac… Să se pună după aceea pe TikTok, cum au asaltat ei ca niște eroi, ca niște viteji, ca niște salvatori, că tot mai vorbirăm adineaori de salvatori. Asta este ceva mai greu de învins decât clipurile AI.
Asta îi mobilizează în astfel de imbecilități sinistre. Oamenii ăștia vor să existe. Vor să fie băgați în seamă. Oricum, n-are importanță cum. Dau cu pietre în ambulanță, se năpustesc cu topoare. Dar asta îi va face băgați în seamă. Asta nu știu cum poate fi, doamnă Chiriac, șters.
Poate că vom reuși să împuținăm fake news-urile, clipurile false și așa mai departe, dar cum vom șterge această sete de băgare în seamă, de autobăgare în seamă a oamenilor din această țară? Și sunt mulți!”, a mai explicat Cristian Tudor Popescu, pentru B1 TV.
Șapte persoane, arestate preventiv după atac
În urma anchetei, șapte persoane cu vârste cuprinse între 18 și 44 de ani, din comuna Recea-Cristur, au fost arestate preventiv pentru 30 de zile, printr-o decizie a Judecătoriei Dej luată la propunerea procurorilor, potrivit Radio Cluj. Măsura arestării preventive nu reprezintă o constatare a vinovăției, ancheta penală fiind în desfășurare.
Ministerul Sănătății a condamnat agresiunea și a cerut populației să verifice informațiile din surse oficiale înainte de a distribui clipuri și mesaje apărute pe internet, avertizând că dezinformarea poate pune în pericol atât pacienții, cât și personalul medical.