Oana Groza, originară din Cluj-Napoca, a renunțat la munca de birou dintr-o multinațională și s-a mutat în gospodăria bunicilor săi din Remetea Chioarului, județul Maramureș. Acolo a pus bazele, împreună cu soțul ei, Bogdan, unei afaceri de familie care produce legume, conserve, dulcețuri și sosuri.
Clujeanca a absolvit două facultăți, în domeniile comunicării și studiilor de securitate, și a lucrat aproape cinci ani într-o companie multinațională. În 2015 a plecat din Cluj-Napoca, iar un an mai târziu a apărut „Grădina din Deal”, pornită pe un teren de numai 18 ari.
Cei doi au început fără experiență în legumicultură. Oana povestea că primele încercări nu au avut rezultatele așteptate, iar o parte dintre localnicii cărora le-a cerut sfaturi au încercat să o convingă să se întoarcă la munca de birou.
„Am început prima dată cu 18 ari şi un solar micuţ făcut de bunici. Mi-am pus eu seminţe, dar bineînţeles că nu mi-au ieşit tare multe. Eu, venind după 25 de ani din Cluj, la ţară, eu le-am făcut aşa. Veneam în vacanţă la ţară, dar cât poţi să ştii? Bunicii mei nu au făcut legumicultură. Ei au pus acolo roşii şi castraveţi pentru ei, neştiind. Şi eu am făcut după ei, după ureche şi nu mi-a ieşit. Ce să fac? M-am dus în stânga şi-n dreapta să întreb, dar nimenu nu a vrut să îmi zică, cu toate că în Remetea sunt vreo 10 familii de legumicultori. Oamenilor le e frică de concurenţă. Şi am primit răspunsuri: da nu se merită, dă-i pace, mai bine lucră într-un birou, ai făcut două facultăţi ca să dai la sapă. Şi atunci acest lucru m-a ambiţionat şi mai tare”, spune Oana Groza, citată de Adevărul.
Aproximativ 70 de ari cultivați cu legume
În sezonul actual, familia cultivă aproximativ 70 de ari, atât în solarii, cât și în câmp deschis. În grădină cresc roșii cherry și soiuri tradiționale, vinete, ardei kapia, gogoșari, castraveți, păstăi, dovlecei și plante aromatice.
Oana și Bogdan au ales să evite pesticidele și substanțele folosite pentru accelerarea creșterii plantelor. Decizia presupune mai multă muncă și o atenție sporită la dăunători, plantele companion și condițiile meteorologice, scrie G4Food.
Nouă din zece produse sunt vândute pe bază de comandă
Aproximativ 90% dintre legumele recoltate au deja un cumpărător, comenzile fiind preluate înainte ca marfa să fie culeasă. Restul producției este păstrat pentru clienții noi sau pentru persoanele care ajung direct la târgurile unde participă familia.
Sistemul reduce risipa alimentară, deoarece producătorii recoltează și transportă, în principal, cantitățile deja comandate. Legumele care nu au forma sau aspectul cerut pentru vânzarea în stare proaspătă sunt folosite pentru conserve.
Produsele sunt comercializate în special în Maramureș, dar au ajuns și în băcănii din Cluj-Napoca, București și Bruxelles.
Rețetele bunicilor, păstrate în borcane
Oana și Bogdan au început să proceseze surplusul de legume și fructe în 2018. În borcanele produse la Remetea Chioarului se găsesc zacuscă, murături, dulcețuri, silvoiță și sosuri pentru paste.
Zacusca este pregătită după rețeta bunicii Oanei, castraveții în saramură urmează rețeta soacrei, iar silvoița este fiartă într-o căldare de cupru veche de peste un secol, moștenită de la străbunic. Unele dintre semințele de roșii au fost, de asemenea, păstrate în familie.
Conservele sunt realizate într-un laborator autorizat din Remetea Chioarului. Potrivit informațiilor publicate pe site-ul afacerii, aproximativ 70% dintre legumele și fructele folosite provin din grădina și livada familiei, iar restul sunt cumpărate de la producători locali.
Experiența profesională dinaintea mutării la țară a fost folosită în dezvoltarea afacerii. Oana se ocupă de comunicarea cu publicul și de comenzi, iar Bogdan, fost designer grafic, a realizat identitatea vizuală și etichetele produselor.