România ar putea avea o nouă autostradă: „Autostrada Dacilor”. Proiectul ar urma să fie realizat în Valea Jiului, în județul Hunedoara, și să lege localitățile Petroșani, Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni și Uricani.
Inițiativa este prezentată ca o soluție pentru una dintre cele mai afectate regiuni industriale din țară, unde închiderea minelor și declinul sectorului carbonifer au dus, în ultimele decenii, la pierderea a zeci de mii de locuri de muncă. Autorii proiectului susțin că o legătură rutieră rapidă ar putea atrage investiții, ar îmbunătăți mobilitatea și ar reduce izolarea Văii Jiului.
Deocamdată, însă, „Autostrada Dacilor” este doar în faza de propunere. Proiectul este argumentat și prin potențialul turistic al zonei, care ar putea fi conectată mai bine la obiective precum cetățile dacice, Sarmizegetusa Regia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Geoparcul Dinozaurilor și Castelul Corvinilor.
Inițiatorii arată că angajamentele asumate de România pentru neutralitatea climatică prevăd închiderea definitivă a minelor și a capacităților energetice pe cărbune în perioada 2030-2032, fapt ce va genera pierderea a încă 5.550 de locuri de muncă directe.
”În acest context, crearea unei conexiuni rutiere rapide nu reprezintă doar un obiectiv de infrastructură, ci o măsură compensatorie de echitate socială. Proiectul propune un instrument concret de afragere a investițiilor private prin valorificarea siturilor industriale dezafectate aflate în proprietate publică, favorabil poziționate, dar neatractive în prezent din cauza izolării rutiere.
De asemenea, infrastructura de mare viteză va reduce mobilitatea deficitară a forței de muncă locale și va opri fenomenul de migrație masivă a tinerilor calificați către alte centre urbane sau în afara țării întrucât acești tineri vor avea noi locuri de muncă la dispoziție și noi perspective locale”, arată autorii proiectului, potrivit profit.ro.
Potrivit acestora, conexiunea rutieră actuală se realizează exclusiv pe DN66 (E79), un drum suprasolicitat, cu sectoare montane geometrice restrictive.
De asamenea, cea mai apropiată autostradă (A1) se află la o distanță de aproximativ 80 (peste 70 de minute de parcurs de la Petroșani), afectând timpii de transport de marfă și descurajând investitorii.
Infrastructura feroviară (Linia 202 Simeria-Filiași) operează și ea cu restricții majore de viteză din cauza uzurii, o călătorie către București durând minimum 6,5 ore, iar către Cluj-Napoca peste 5,5 ore, astfel că realizarea autostrăzii va asigura separarea fluxurilor de trafic greu de cel local, sporind exponențial siguranța rutieră pe coridorul Deva-Petroșani.
Proiectul, mai arată sursa citată, ridică la rang de prioritate națională coridoare parțial recunoscute în documentele strategice naționale, precum Master Planul General de Transport (care prevede modernizarea la nivel TransRegio a DN66) și Programul Operațional Transport 2021-2027.
”Obiectivul va conecta pe un singur coridor rapid un patrimoniu istoric universal de excepție: cetatea dacică de la Bănița (sit UNESCO), Sarmizegetusa Regia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Geoparcul Dinozaurilor din Țara Hațegului și Castelul Corvinilor, transformând turismul cultural într-un motor economic alternativ sustenabil”, argumentează autorii proiectului.
Inițiatorii scot în evidență faptul că proiectul respectă cu strictețe principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de Art. 1 alin. (4) din Constituția României.
”Spre deosebire de inițiativele anterioare respinse de Consiliul Legislativ pe motivul ingerinței legislativului în atribuțiile executive ale Guvernului, prezenta normă nu instituie obligații directe de execuție bugetară imediată”, subliniază inițiatorii.
Astfel, proiectul andatează Ministerul Transporturilor și Infrastructurii să pornească procedurile administrative, recunoaște competența exclusivă a Guvernului privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici prin Hotărâre de Guvern, în urma finalizării Studiului de Fezabilitate și include norme privind obligativitatea procedurilor de consultare cu partenerii sociali.
Finanțarea autostrăzii ar urma să se realizeze eșalonat, din fonduri externe nerambursabile (Fondul pentru o Tranziție Justă, Programele Europene de Transport), de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, precum și din alte surse legal constituite.