Updated on decembrie 4, 2025O clujeancă a câștigat, în primă instanță, un proces cu o bancă legat de un credit din 2008. Judecătoria Cluj-Napoca a decis anularea clauzelor care stabileau dobânda variabilă și a obligat banca să returneze banii încasați în baza acestor clauze, împreună cu dobândă legală, informează Actual de Cluj.
Femeia a cerut instanței să constate că anumite prevederi din contract sunt abuzive și, din acest motiv, să fie tratate ca și cum nu ar fi existat. În acțiune a vizat atât clauzele despre dobânda variabilă, cât și comisionul de acordare și comisionul de administrare. A solicitat restituirea sumelor plătite în baza acestor clauze, actualizate cu inflația și cu dobândă penalizatoare, plus cheltuieli de judecată, invocând Legea 193/2000 privind clauzele abuzive în contractele dintre profesioniști și consumatori. Pe scurt, a susținut că aceste clauze nu au fost negociate și că o dezavantajează.
Banca a cerut respingerea cererii. A argumentat că dobânda și comisioanele sunt „prețul” contractului și ar fi exceptate de la verificarea caracterului abuziv, că au fost stabilite conform legislației aplicabile (inclusiv OUG 50/2010) și că reflectă costuri reale ale serviciilor.
Instanța a reținut însă că este vorba despre un contract de adeziune, adică un contract standard, cu clauze preformulate. În astfel de situații, clauzele sunt prezumate ca nefiind negociate direct cu consumatorul, iar banca trebuie să dovedească opusul. Judecătorul a arătat că banca nu a dovedit că prevederile contestate au fost negociate.
Pe fondul problemei, judecătorul a explicat că discuția nu este „cât” era dobânda, ci „cum” se schimbă ea. Instanța a respins ideea că prevederile despre dobânda variabilă ar fi automat scoase din controlul clauzelor abuzive și a arătat, cu trimitere la jurisprudența CJUE, că un mecanism de variație trebuie să fie clar, inteligibil și previzibil. În contractul analizat nu existau criterii obiective după care dobânda să se modifice, ceea ce lăsa băncii libertatea de a o ajusta unilateral. Concluzia a fost că această formulare creează un dezechilibru semnificativ pentru consumator, care nu poate anticipa consecințele și nici nu are un drept similar în favoarea lui. În plus, instanța a reținut că această situație se regăsește și în lista orientativă de clauze abuzive din anexa Legii 193/2000, pentru că permite modificarea unilaterală a contractului fără un motiv justificat.
În schimb, la comisionul de acordare și comisionul de administrare, instanța nu i-a dat dreptate reclamantei. A reținut că ea nu a contestat un mecanism de modificare a acestor comisioane, ci existența și justificarea lor. Judecătorul a apreciat că în contract comisioanele sunt suficient definite, cuantumul este explicit, rolul lor poate fi înțeles din denumire (analiza/acordarea dosarului, respectiv administrarea/gestionarea creditului) și nu rezultă suprapuneri cu alte costuri. De asemenea, s-a arătat că, la data încheierii contractului (2008), legea nu interzicea astfel de comisioane și nu obliga banca să suporte costurile administrării creditului.
Ca efect al nulității clauzelor de dobândă variabilă, instanța a aplicat regulile de repunere a părților în situația anterioară: clauzele sunt eliminate din contract și considerate ca nefiind existat, iar banca trebuie să restituie sumele încasate în baza lor, actualizate și cu dobânda legală, deoarece plățile au fost făcute fără temei juridic.
În final, instanța a admis cererea doar în parte: a anulat clauzele privind dobânda variabilă și a dispus restituirea banilor aferenți, dar a respins solicitările legate de comisioane. Hotărârea poate fi atacată cu apel în 30 de zile de la comunicare.