Updated on decembrie 2, 2025O postare apărută recent pe Reddit, în comunitatea online r/cluj, a reaprins discuția despre costurile tot mai ridicate ale ieșirilor la restaurant în Cluj-Napoca. Autorul, care spune că a ajuns la Casa Dacilor după ce și-a schimbat planurile pe fondul traficului și blocajelor din oraș, reclamă surpriza notei de plată și indică drept exemplu un preț de 24 de lei pentru o sticlă de apă, comparat cu 4 lei la magazin.
Deși relatarea este una personală și nu poate fi tratată ca un indicator statistic, reacțiile strânse în comentarii arată o nemulțumire frecventă în oraș: sentimentul că ieșitul „la o masă normală” a devenit greu de justificat pentru o parte dintre clienți, mai ales când se adună băuturile, desertul și eventualele costuri adiționale.
„A venit frate-mio in vizita in cluj si am zis sa l scot la o masa in oras. Eu stand in buna ziua si stiind ca centrul e blocat, ne am dus la casa dacilor, pentru ca subconstientul meu a accesat o amintire cand un coleg de munca a laudat papanasii de acolo intr un mod in care o mama si-ar lauda copilu. Servire destul de lenta( nici cea mai slaba pe care am avut-o vreodata, dar se incadreaza sub standardul de mediocru). Nu prea ies in oras sa mananc, decat fast food, dar oricum stiam la ce sa ma astept. Vad preturile, piperate bine de tot, dar ma gandeam si calitatea o sa fie pe masura, aici referindu-ma inclusiv la plating.
Ow boy, i was so wrong, cumnata in primele secunde “mi e pofta de vinete”; bun, bifez. Eu am zis ca incasez o vita ca daca tot ies rar in oras sa nu mi comand un pui basic, etc.Comandam toti, servim bla bla si dupa ce-mi scoate doamna bonul, vine socul pe care il impartasesc cu voi. Pe langa ca papanașUL a fost ceva ce puteam manca la auchan cu 11 lei, a mai avut si ceva gem wanna be artifical. Carnea de vita a fost ceva inghetat si decongelat fortat, s a respectat standardul de medie, dar mestecam la ea de m au durut falcile, farfuriile aratau pur si simplu trist, sosuri taiate s.a.m.d. Morala povestii: next time, comand pizza de la dino si macar nu ma frustrez ca arunc cu banii pe geam, respectiv 25 de lei PE UN SINGUR ARDEL MURAT aghagshahaha”, a scris clujeanul.
Pentru a pune discuția într-un context concret, o verificare a ofertelor disponibile pe platforme de livrare indică niveluri de preț comparabile cu cele reclamate în mediul online (cu mențiunea că pe livrări prețurile pot fi influențate și de comisioanele platformelor).
Pe Wolt, la Casa Dacilor, apar listate, între altele:
ciorbă de burtă – 43 lei
sarmale – 54 lei
4 mici cu muștar – 52 lei
Pe Bolt Food, pentru aceeași zonă de meniu, apar și preparate din zona „main course” cu prețuri mai ridicate, precum:
gulaș de vită – 66 lei
mușchi de vită la grătar – 107 lei
antricot de vită (cu garnituri) – 149 lei
În termeni practici, pentru doi clienți, o combinație de două feluri principale plus băuturi poate duce rapid nota într-o zonă considerată „peste buget” de tot mai mulți consumatori, mai ales în contextul în care prețurile au crescut în ultimii ani pe mai multe segmente.
Reacțiile clujenilor: între frustrare și „așa e piața”
În comentarii, utilizatorii au interpretat prețul apei ca simbol al „adaosurilor” resimțite ca excesive și au făcut comparații cu alternativele de acasă. Un exemplu din discuție: un utilizator spune că, în locul unei ieșiri la restaurant, preferă să investească aceeași sumă în cumpărături, menționând inclusiv achiziții „la kilogram” pentru gătit acasă.
Pe de altă parte, o parte dintre comentarii sugerează că piața restaurantelor funcționează după reguli cunoscute: chirii, salarii, utilități și costuri cu materia primă, iar localurile își calibrează prețurile în funcție de cerere și de poziționare. Chiar și așa, nemulțumirea recurentă nu vizează doar prețul în sine, ci raportul perceput între preț și experiență.
Creșterile de preț din sectorul HoReCa sunt, în general, corelate cu evoluțiile macroeconomice (costuri de aprovizionare, salarii, utilități, taxe). În rapoartele sale, Banca Națională a României a indicat valori ale inflației anuale de 4,85% în aprilie 2025 și 5,45% în mai 2025, cu presiuni alimentate inclusiv de costuri care se transmit în prețurile finale.
În paralel, platformele de tip cost-of-living (orientative, bazate pe raportări), indică pentru Cluj repere precum:
aproximativ 50 lei pentru o masă la un restaurant considerat „inexpensive”
aproximativ 250 lei pentru o masă în doi la un restaurant „mid-range” (trei feluri)
Aceste cifre nu sunt statistici oficiale, dar sunt relevante pentru a înțelege de ce experiențele de tipul celei relatate pe Reddit nu mai par excepții.
Discuția ridicată de postarea de pe Reddit nu este, în esență, despre un singur restaurant, ci despre un prag psihologic: cât de mult e dispus un consumator să plătească pentru produse standard (precum apa) și cum se simte prețul în raport cu așteptările.
În lipsa unor date publice unitare despre evoluția exactă a prețurilor la restaurant în Cluj, astfel de episoade rămân mărturii individuale, însă ele funcționează ca indicator ai unei tensiuni reale între puterea de cumpărare și costul tot mai ridicat al serviciilor din oraș.
Pe termen scurt, concluzia pare una pragmatică: clujenii devin mai atenți la meniu și la „detaliile” care umflă nota, iar restaurantele sunt nevoite să își justifice prețurile prin consistență, calitate și transparență. În caz contrar, o simplă sticlă de apă poate deveni — cum a scris autorul postării — „ultimul cui în sicriu” al unei ieșiri la restaurant.