Updated on noiembrie 10, 2025 O echipă internațională de cercetători, coordonată de István Urák, conferențiar la Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca, a descoperit ceea ce pare a fi cea mai mare pânză de păianjen din lume, cu 111.000 de arahnide, într-o peșteră situată la granița dintre Grecia și Albania. Pânza gigantică din peștera sulfuroasă a fost făcută de păianjeni despre care nu se știa că că pot conviețui împreună, relatează Live Science, care citează studiul condus de cercetătorul român.
Cercetătorii au apreciat că peste 111.000 de păianjeni trăiesc în pânza dintr-o zonă a peșterii unde nu pătrunde deloc lumina, conform studiului publicat pe 17 octombrie în revista Subterranean Biology. Pânza are 106 metri pătrați și este amplasată de-a lungul peretelui unui pasaj îngust cu tavan jos situat destul de aproape de intrarea în peșteră. Este un mozaic format din mii de pânze individuale în formă de pâlnie, au menționat cercetătorii. Aceasta este prima dovadă a comportamentului colonial la două specii comune de păianjeni și reprezintă probabil cea mai mare pânză de păianjen din lume, a declarat autorul principal al studiului, István Urák, profesor asociat de biologie la Universitatea Maghiară Sapientia din Cluj-Napoca, potrivit antena3.ro.
„Lumea naturală încă mai ascunde nenumărate surprize pentru noi”, a declarat Urák pentru Live Science. „Dacă aș încerca să pun în cuvinte toate emoțiile care m-au cuprins când am văzut pânza, aș evidenția admirația, respectul și recunoștința. Trebuie să o experimentezi pentru a ști cu adevărat cum te simți”.
Megorașul păianjenilor este situat în Peștera Sulfuroasă, o cavernă săpată de acidul sulfuric format din oxidarea sulfurei de hidrogen din apele subterane. Deși cercetătorii au dezvăluit informații tentante noi despre colonia de păianjeni din Peștera Sulfuroasă, ei nu au fost primii care au văzut pânza gigantică. Speologii de la Societatea Speologică Cehă au descoperit-o în 2022, în timpul unei expediții în Canionul Vromoner. O echipă de oameni de știință a vizitat apoi peștera în 2024, prelevând specimene din pânză pe care Urák le-a analizat înainte de a merge el însuși într-o expediție în Peștera Sulfuroasă.
Această analiză a relevat că două specii de păianjeni trăiesc în colonie: Tegenaria domestica, cunoscută ca păianjenul de hambar cu pâlnie sau păianjenul domestic de casă, și Prinerigone vagans. La vizita lor în peșteră, Urák și colegii săi au estimat că existau aproximativ 69.000 de exemplare de T. domestica și peste 42.000 de exemplare de P. vagans. Analizele ADN pentru noul studiu au confirmat, de asemenea, că acestea sunt speciile dominante în colonie, a spus Urák.
Colonia de păianjeni din Peștera Sulfuroasă este una dintre cele mai mari documentate vreodată, iar speciile implicate nu erau cunoscute anterior că se adună și cooperează în acest mod, a spus Urák. T. domestica și P. vagans sunt răspândite în apropierea locuințelor umane, dar colonia este „un caz unic de două specii care coabitează în aceeași structură de pânză în astfel de numere uriașe”, a spus el.
Oamenii de știință s-ar aștepta în mod normal ca păianjenii de hambar cu pâlnie să vâneze P. vagans, dar lipsa luminii în peșteră poate afecta vederea păianjenilor, conform studiului.
În schimb, păianjenii mănâncă muște, care la rândul lor se hrănesc cu biofilme microbiene albe de la bacteriile oxidante de sulf din peșteră. Un pârâu bogat în sulf, alimentat de izvoare naturale, curge prin Peștera Sulfuroasă, umplând caverna cu sulfură de hidrogen și ajutând microbii, muștele și prădătorii lor să supraviețuiască, au scris cercetătorii în studiu.
Datele moleculare au arătat, de asemenea, că păianjenii din interiorul peșterii sunt genetic diferiți de rudele lor care trăiesc în exterior, sugerând că locuitorii peșterii s-au adaptat la întuneric.