Updated on septembrie 12, 2014
Un grup de profesori universitari şi cercetători ştiinţifici pun la cale un experiment ambiţios de izolare umană într-o peşteră din judeţul Cluj, ce vizează aspecte biomedicale şi psihologice în condiţii de izolare pentru a genera date necesare zborului în spaţiul cosmic, dar şi în domeniul medical.
Iniţiativa îi aparţine profesorului universitar doctor Angelo Bulboacă şi cunoscutului speolog şi cercetător Iosif Viehman, cu participarea profesorului universitar doctor Daniel David, psihologului Dan Pop, profesorului dr. Dafin Mureşan şi dr. Anca Dobrean.
Izolarea umană în peşteră este o formă de experiment controlat în care se investighează reacţiile umane, biomedicale şi psihologice, la izolare. Aceste cunoştinţe au un rol fundamental în înţelegerea naturii umane cu impact medical, în simularea unor situaţii excepţionale, cum ar fi zborurile în spaţiul cosmic.
„Dorim să urmărim cum reacţionează corpul uman şi, mai ales, creierul omenesc la suprimarea unui fapt aparent lipsit de importanţă, dar care este esenţial pentru viaţa noastră, şi anume ritmul circadian, succesiunea de zile şi de nopţi în afara ceasului. Extragerea din ritmul circadian reprezintă un stres. Vrem să vedem cum rezistă omul, mai exact creierul uman, la acest stres. Undeva deasupra căii optice, deasupra nervilor optici este un grup mic de celule nervoase care se numeşte nucleul suprachiasmatic. Acest nucleu primeşte informaţia de la mediul înconjurător. Imediat când e lumină, când e zi, acel nucleu începe să se activeze, iar când se face întuneric, nucleul trimite nişte aferenţe glandei pineale care conţine melatonina , hormonul nostru de somn. Atunci începe noaptea pentru noi. Vrem să vedem ce se întâmplă cu melatonina noastră, şi cu condiţia de stres într-un mediu de izolare atât de perfect cum este o peşteră. Datele ne vor ajuta să ne cunoaştem mai bine. Dorim să vedem componenta neurofiziologică a timpului”, a spus profesorul Bulboacă de la catedra de Neurologie a Universităţii de Medicină Cluj.
Componenta psihologică este plusul foarte mare al acestui experiment. Pe lângă factorii medicali se vor măsua nişte indicatori psihologici mult mai complecşi decât s-au măsurat în studiile anterioare. Aici intervine cunoscutul psiholog Daniel David. (sursa: ziuadecj.ro)
„Practic şi Agenţia Spaţială Europeană este interesată de factorul psihologic, nu doar de cel biomedical în zborurile spaţiale deoarece, spre exemplu factori psihologici cum ar fi atenţia, memoria de lucru, modificările structurale de personalitate pot afecta serios, atât performanţa şi sarcinile pe care le ai de făcut într-un zbor spaţial, cât şi interacţiunea între membrii echipei respective. Şi atunci am început astfel de studii şi experimente pe diverse componente psihologice. Chiar anul trecut s-a făcut un experiment de izolare în peşteră, pornind de la ideea că izolarea în peşteră este analogă cu zborul spaţial, în sensul că eşti rupt de stimularea senzorială din viaţa de zi cu zi şi sigur apar modificări în mecanismele psihologice pe care le-am menţionat. Noi credem că acest experiment este o oportunitate extraordinară pentru a învestiga factori psihologici cu relevanţă pentru zborul spaţial. Este cu atât mai extraordinar cu cât nu ştim încă nimic despre reglarea emoţională negativă. Va fi o premieră internaţională când vom afla datele”, a spus Daniel David, profesor universitar la Facultatea de Psihologie Cluj.