Updated on iulie 24, 2024 
Reșița, un oraș de mărimea Floreștiului, oferă un exemplu excelent pentru Cluj în ceea ce privește accesul la lacuri, potrivit activistului clujean Adrian Dohotaru. Spre deosebire de Cluj, Reșița administrează cu succes lacul Secu, oferind o experiență accesibilă și plăcută vizitatorilor, spune acesta.
El propune soluții concrete pentru Cluj, incluzând introducerea transportului public metropolitan către lacuri, amenajarea de zone de acces gratuite sau la prețuri simbolice, concesionarea unei plaje publice la Tarnița și construirea unui ponton, precum și negocierea administrării unei părți din lacul Florești pentru a crea un bazin de înot ecologic.
„Reșița are în administrare un lac Secu, așa cum nu are Clujul. Are 734 de hectare, 6 km lungime, e mai mare decât Tarnița, mai mic decât Beliș-Fântânele. Pontoanele sunt amenajate de Primărie, intrarea e 10 lei, de patru ori mai ieftin decât o plajă privată la Tarnita, înotul e permis pe cont propriu, berea și mâncarea ieftine comparativ cu Clujul. Are și alte lacuri, unde vor face amenajări similare.
Spre deosebire de Cluj, există transport public la lacuri, așa cum noi nu avem la lacurile Florești, Gilău, Somesul Cald, Tarnița ori Beliș-Fântânele. Cum lacul Secu e la doar 15 km de Reșița, sunt si destui bicicliști care vin la o baie.
Ce ar trebui să facă Clujul: să nu se uite la exemple din afară, ci la orașe, ca Reșița, de mărimea Floreștiului, și să introducă transport public metropolitan la obiective turistice, să facă zone de acces cu acces general și gratuit sau la preț simbolic.
Asa-i ca ar fi o miză bună ca Cluj-Napoca sa concesioneze o plajă publica la Tarnița și să facă ponton de 1 km, pt mii de oameni, pe partea opusă cabanelor, pe traseul cu Piatra lui Lucaci?
Primăria Florești merită să negocieze pentru a administra o parte din lac Florești, unde ar merge un cadru din materiale ecologice pentru un bazin de înot.
Primăria Gilău merită să amenajeze plaje si pontoane publice, plus zone de acces la lacurile Gilău și Someșul Cald.
Sper ca poiectul de coridor metropolitan la Someșul nostru poate sa aduca aceste lucruri în discuție printr-un Consiliu al Apei, acceptat de Consiliul Județean (deși fără nicio întâlnire deocamdată), Consiliu al Apei despre care discut și în cartea cu Soluții Bazate pe Natură la Someș în curs de apariție la Presa Universitară Clujeană.
Noi ne-am simțit excelent la lac, am înotat în apă răcoroasă de munte, deși nu prea rece, ne-am relaxat plutind pe spate văzând cerul, norii și pădurea, ne-am bucurat că nu sunt cabane la marginea lacului care da apă potabilă Reșitei, cabane care să deverseze fecale în lac.
În fine, ne-am bucurat să vedem un model de urmat în primăria Reșița prin amenajările minim invazive realizate, care lasă loc și altor vizitatori sa vină pe alte plaje, fără nicio taxă, fără niciun gard, fără proprietăți private, care să blocheze accesul, așa cum se întâmplă în destule locuri la lacurile din amonte de Someș”, a transmis Adrian Dohotaru.