Updated on ianuarie 18, 2021 Ieri, 17 ianuarie, s-au împlinit 21 de ani de la moartea lui Ion Rațiu. Acesta a murit la Londra dar conform dorinței sale, trupul neînsuflețit a fost dus la Turda, pentru a fi înmormântat în orașul natal.
Cu această ocazie, Dan Negru a transmis un mesaj: „In spatele meu e Clujul și la vreo 30 de km e Turda.
Acolo e înmormântat Ion Rațiu care a murit intr-o zi ca asta, de Ianuarie.
Povestea e de ținut minte: A cerut prin testament sa fie îngropat lângă părinții lui in curtea bisericii Rățeștilor care a fost ctitorită de familia lui. Pe banii lor.
Dar ai noștri nu l-au primit in biserica construită de străbunicul lui așa că slujba inmormântarii s-a ținut in stradă, in fața bisericii, pe un ger năprasnic.
Apoi l-au dus intr-un cimitir din Turda, departe de familie.
S-a întâmplat in ianuarie 2000, nu intr-un trecut îndepărtat ! 😡
Ce-ti doresc eu ție, dulce…”
Cine a fost Ion Rațiu
Ion Raţiu s-a născut la Turda, la 6 iunie 1917, ca fiu al dr. avocat Augustin Raţiu şi al Eugeniei Raţiu
A urmat studiile liceale la Turda şi Cluj, iar dreptul la Universitatea din Cluj (licenţiat în anul 1938). A absolvit, ca şef de promoţie, Şcoala de ofiţeri de rezervă de la Craiova (1938-1940). În anul 1943, a devenit Master of Arts în Ştiinţe Economice la Colegiul St. John al Universităţii Cambridge (Marea Britanie). Ulterior, a obţinut titlul de Doctor în Ştiinţe Politice.
Din septembrie 1940 se stabileşte în Marea Britanie, unde a cerut azil politic ca urmare a deciziei lui Ion Antonescu de a alinia România la puterile Axei.
În exil, Ion Raţiu se aruncă în lupta împotriva comunismului, devenind un colaborator permanent al Serviciului în limba română al mai multor posturi de radio, printre care BBC, Radio Europa Liberă şi Vocea Americii.
La 25 decembrie 1989, Ion Raţiu a iniţiat o amplă campanie de ajutorare a României, coordonată de „Relief Fund for Romania”, care a adus în ţară, numai în 1990, medicamente, alimente şi îmbrăcăminte estimate la peste zece milioane de lire sterline.
Stabilit în ţară, a fost candidatul PNŢCD la Preşedinţia României pentru alegerile din 20 mai 1990.
Din 1990 şi până în 2000 a fost parlamentar, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor şi vicepreşedinte al PNŢCD