Primăriile unor comune din județul Cluj ar putea fi reunite în următorii ani, în cadrul unei reforme administrative prin care Guvernul vrea să încurajeze localitățile mici să își unească administrațiile. Programul se adresează cu prioritate celor 429 de unități administrativ-teritoriale din România care au cel mult 1.500 de locuitori, iar comunităților care acceptă comasarea li se promit bani suplimentari pentru investiții.
Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a reluat luni, 26 octombrie, planul intitulat „START Reforma Administrativă”, explicând că multe dintre primăriile foarte mici nu reușesc să își acopere cheltuielile și să finanțeze proiectele de care au nevoie locuitorii. Proiectul nu prevede însă desființarea automată a celor 429 de comune: fuziunea ar urma să fie voluntară și să implice consultarea cetățenilor.
În practică, două comune care decid să se unească ar putea ajunge să aibă o singură primărie și un singur consiliu local. Satele care le alcătuiesc nu ar dispărea de pe hartă, dar ar putea fi administrate dintr-un centru comun.
Ce comune din Cluj se încadrează în pragul de 1.500 de locuitori
Clujul se numără printre județele cu numeroase comune mici. O centralizare publicată luni de Adevărul indică 25 de unități administrativ-teritoriale cu cel mult 1.500 de locuitori.
O situație prezentată de Prefectura Cluj în iunie 2025 identificase 27 de comune sub acest prag. Printre acestea se numărau Sâncraiu, Mărișel, Beliș, Mărgău, Ciucea, Izvoru Crișului, Săcuieu, Mănăstireni, Bobâlna, Aiton, Valea Ierii și Ploscoș.
Datele comunicate anul trecut de Prefectură arătau diferențe considerabile chiar între comunele mici: Ploscoș avea 605 locuitori, Valea Ierii 873, iar Aiton 983. La celălalt capăt al intervalului se aflau Sâncraiu, cu 1.489 de locuitori, și Mărgău, cu 1.481.
Dacă două comune ar decide să fuzioneze, bugetele și investițiile lor ar fi gestionate de o singură primărie, care ar răspunde inclusiv de întreținerea drumurilor, extinderea rețelelor de utilități și serviciile publice. Guvernul propune păstrarea unor puncte de lucru în localități, astfel încât oamenii să poată obține în continuare documente și să rezolve probleme administrative fără să fie nevoiți să se deplaseze la sediul noii primării.
Reforma a intrat în etapa de organizare
Ministerul Dezvoltării a făcut deja un prim pas administrativ. Prin Ordinul nr. 1.334, semnat la 21 octombrie și publicat în Monitorul Oficial pe 23 octombrie, a fost creat grupul de lucru care va pregăti măsurile de asociere și comasare.
Documentul prevede constituirea unor grupuri similare în fiecare județ, din care să facă parte președintele consiliului județean, prefectul și reprezentantul județean al Asociației Comunelor din România. Prefecții au la dispoziție cinci zile de la publicarea ordinului pentru a le constitui.
Guvernul propune două forme de colaborare: comunele ar putea să folosească împreună anumite servicii administrative, fără să își piardă identitatea juridică, sau să fuzioneze într-o singură unitate administrativ-teritorială. Pentru a doua variantă sunt promise stimulente financiare temporare și prioritate la finanțarea unor investiții.
Modificarea limitelor administrative presupune, potrivit legislației actuale, consultarea locuitorilor prin referendum și adoptarea unei legi. România funcționează pe baza organizării teritoriale stabilite prin Legea nr. 2 din 1968, modificată de-a lungul timpului.
Următoarea etapă este elaborarea cadrului legal al programului și stabilirea condițiilor concrete de finanțare. Abia după aceea comunele interesate vor putea decide dacă inițiază procedurile de fuziune.