Guvernul a aprobat măsuri de urgență pentru ca Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă să aibă în continuare acces la apa necesară sistemelor sale de răcire, într-un moment în care Dunărea înregistrează unul dintre cele mai severe episoade de secetă hidrologică din istoria recentă, potrivit informațiilor publicate de Digi Economic.
Printre soluțiile aprobate se află eliberarea suplimentară de apă din acumulările de pe râul Olt, dragarea Dunării în zona Cernavodă și construirea unei structuri care să direcționeze mai multă apă spre Canalul Dunăre–Marea Neagră și, implicit, spre priza de apă a centralei.
Situația nu privește doar centrala de la Cernavodă. Cele două reactoare asigură, în condiții normale, aproximativ o cincime din producția de electricitate a României, astfel că nivelul foarte scăzut al Dunării a devenit o problemă pentru întregul sistem energetic național.
Dunărea are mai puțin de jumătate din debitul obișnuit pentru august
Datele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor arată amploarea problemei.
La 19 august, debitul Dunării la intrarea în România, în secțiunea Baziaș, era de aproximativ 1.350 de metri cubi pe secundă, iar prognoza indica o scădere la aproximativ 1.300 de metri cubi pe secundă.
Media multianuală pentru luna august este de 3.900 de metri cubi pe secundă.
Guvernul descrie situația drept cel mai scăzut debit al Dunării din istoria recentă.
Nivelurile mici au afectat direct posibilitatea centralei de la Cernavodă de a prelua apa necesară sistemelor tehnologice de răcire.
Apa din Olt va fi eliberată timp de cinci zile
Una dintre măsurile mai puțin obișnuite aprobate de autorități presupune folosirea acumulărilor hidroenergetice de pe râul Olt.
Ministerul Energiei și Hidroelectrica au primit sarcina de a elibera, începând din 22 august, un debit suplimentar mediu de aproximativ 50 de metri cubi pe secundă.
Operațiunea este prevăzută pentru o perioadă de cinci zile.
Apa va ajunge în Dunăre și ar trebui să contribuie la creșterea debitului disponibil în aval. Eliberarea apei va produce în același timp o cantitate suplimentară de energie în hidrocentralele de pe Olt.
Se construiește o structură pentru a împinge mai multă apă spre Cernavodă
Autoritățile intervin și direct asupra traseului apei.
Apele Române urmează să construiască un „epiu” în zona Dunării Vechi. Un epiu este o construcție hidrotehnică amplasată în albie, folosită pentru modificarea direcției curentului.
În acest caz, scopul este devierea unei părți mai mari din debit către Canalul Dunăre–Marea Neagră și către zona din care centrala de la Cernavodă își preia apa.
În paralel continuă lucrările de dragare în regim de urgență.
La operațiuni participă și Ministerul Apărării. Specialiștii militari vor realiza măsurători topobatimetrice și geodezice, iar scafandrii militari pot interveni la lucrările subacvatice.
Și Canalul Dunăre–Marea Neagră devine rezervă de apă
Autoritățile pregătesc mai multe variante în paralel.
Apa din Canalul Dunăre–Marea Neagră va funcționa ca rezervă operațională. Administrația Canalelor Navigabile trebuie să poată furniza volume suplimentare de apă către priza centralei atunci când CNE Cernavodă solicită acest lucru.
În zonă sunt pregătite și pompe de mare capacitate, care pot fi puse în funcțiune dacă nivelul apei ajunge la valori care impun o nouă intervenție.
Autoritățile au încercat și anterior să modifice distribuția debitului, inclusiv prin lucrări în zona brațului Bala.
De ce are nevoie o centrală nucleară de atât de multă apă
Apa Dunării este esențială pentru răcirea instalațiilor de la Cernavodă.
Potrivit documentației Nuclearelectrica, apa preluată din fluviu alimentează circuitele tehnologice de răcire, inclusiv condensatoarele turbinelor și diferite schimbătoare de căldură.
Apa folosită pentru această răcire nu intră în contact cu circuitul primar, partea nucleară a centralei.
Cea mai mare parte este restituită ulterior Dunării.
Problema apare atunci când nivelul fluviului scade suficient de mult încât captarea cantității necesare de apă nu mai poate fi făcută în parametrii prevăzuți pentru funcționarea în siguranță.
Cele două reactoare au fost oprite controlat
Nuclearelectrica a început pe 28 iulie oprirea controlată a Unității 1, invocând nivelul foarte scăzut al Dunării, provocat de seceta severă.
Compania a subliniat că măsura este preventivă și are ca scop menținerea tuturor marjelor de securitate nucleară. În comunicările oficiale, Nuclearelectrica a precizat că oprirea controlată a Unității 2 nu afectează securitatea nucleară, personalul, populația sau mediul.
Unitatea 2 a fost, la rândul său, oprită controlat în dimineața zilei de 13 august, tot pe fondul scăderii continue a nivelului Dunării.
Repornirea este condiționată de evoluția nivelului Dunării și de respectarea tuturor parametrilor de siguranță.
Seceta afectează și hidrocentralele
Criza apei nu lovește numai producția nucleară.
Debitul foarte redus al Dunării a diminuat puternic și producția hidroenergetică de la marile centrale de pe fluviu.
Potrivit informațiilor prezentate de autorități, hidrocentralele dunărene au ajuns să producă doar aproximativ 10-15% din nivelul multianual.
România se confruntă astfel simultan cu o disponibilitate redusă a energiei nucleare și cu o producție hidroenergetică mult sub nivelurile obișnuite.
Măsurile aprobate acum de Comitetul Național pentru Situații de Urgență încearcă să asigure suficientă apă la Cernavodă pentru ca reactoarele să poată reveni în sistem atunci când condițiile hidrologice și cerințele de securitate nucleară vor permite acest lucru.