Viktor Orbán a pierdut puterea în Ungaria după 16 ani, într-un scrutin care schimbă radical scena politică de la Budapesta. La alegerile parlamentare de duminică, 12 aprilie 2026, partidul de opoziție Tisza, condus de Péter Magyar, a obținut 138 din cele 199 de mandate, adică o majoritate de două treimi. Orbán și-a recunoscut înfrângerea și a spus că rezultatul este „dureros”, dar clar.
Victoria lui Magyar a fost urmată de scene de sărbătoare pe străzile din Budapesta, unde susținătorii opoziției au celebrat până târziu în noapte sfârșitul unei ere politice. Pentru mulți alegători, votul a fost citit ca un referendum împotriva modelului de guvernare construit de Orbán, marcat în ultimii ani de tensiuni cu Bruxelles-ul, acuzații de corupție și o apropiere constantă de Moscova.
Reuters relatează că Budapesta s-a transformat într-o arenă de petrecere până în zori: celebrul Pod cu Lanţuri a fost iluminat în culorile naţionale, în timp ce pe malurile Dunării s-a ciocnit șampanie sub steagurile Ungariei și ale Uniunii Europene.
Scandările „S-a terminat!” au răsunat în metroul din Budapesta, în timp ce în fața Parlamentului victoria a fost celebrată printr-o petrecere rave. „Sper ca noul prim-ministru să fie al tuturor maghiarilor, așa cum a promis”, a declarat Sandor Zoletnik, un susținător al partidului Tisza, potrivit hotnews.ro.
Entuziasmul a fost copleșitor mai ales în rândul tinerilor, care s-au îmbrățișat pe străzi: „Nu pot descrie ce simt! În sfârșit, după 16 ani, simțim că există speranță că Ungaria va merge în direcția corectă”. Această bucurie reflectă realitatea de la urne, unde partidul lui Orban a pierdut masiv sprijinul noii generații.
Sărbătoarea a continuat mult după miezul nopții, mulțimile blocând marile bulevarde și podurile peste Dunăre cu steaguri naționale și claxoane de bucurie.
Scrutinul a avut și o participare excepțională, estimată la aproape 79-80%, cea mai mare din perioada postcomunistă, semn că miza a fost percepută de electorat ca una istorică. Campania lui Péter Magyar s-a concentrat pe teme precum combaterea corupției, refacerea relației cu Uniunea Europeană și întărirea statului de drept, într-un moment în care economia și serviciile publice au devenit puncte sensibile pentru tot mai mulți maghiari.
Majoritatea de două treimi îi oferă noului lider un spațiu politic uriaș. Tisza poate încerca să modifice sau să anuleze o parte din reformele instituționale impuse în anii Orbán și să deblocheze relația cu Bruxelles-ul, inclusiv accesul la fonduri europene înghețate. În același timp, analiștii avertizează că schimbarea de putere nu va fi simplă, pentru că rețeaua de influență a vechiului regim rămâne puternică în instituții.
Primele reacții externe au venit rapid din partea liderilor europeni, care au salutat rezultatul ca pe o întoarcere a Ungariei spre nucleul politic al Uniunii Europene. Ursula von der Leyen, Emmanuel Macron, Friedrich Merz și Donald Tusk s-au numărat printre cei care l-au felicitat pe Péter Magyar. În schimb, Donald Trump, care îl susținuse public pe Orbán înainte de alegeri, nu reacționase imediat după rezultat.