Mai multe proiecte rezidențiale din nordul Clujului, deși au trecut deja prin etapele administrative și au fost aprobate de Consiliul Local, nu vor putea fi autorizate în următorii ani fără realizarea Pasajului Oașului, una dintre investițiile majore de infrastructură pregătite de Primăria Cluj-Napoca. Informația a fost explicată în ședința Consiliului Local de viceprimarul Dan Tarcea, citat de Actual de Cluj.
Subiectul a fost discutat în contextul unui proiect imobiliar propus pe un teren de peste 1,5 hectare din livada Steluța, la nord de Bulevardul Muncii, între străzile Giuseppe Verdi, Johann Sebastian Bach și Niccolò Paganini. Potrivit sursei citate, în zonă ar urma să fie construite aproximativ 30 de locuințe, însă documentația prevede o implementare în două etape. Prima etapă vizează zona de activități economice și rețeaua stradală, în timp ce autorizarea construcțiilor din partea rezidențială este condiționată de realizarea pasajului rutier de la intersecția străzii Oașului cu Bulevardul Muncii și strada Fânatelor.
„Ca și alte proiecte, acest proiect are timp să se ocupe de partea de rețele edilitare până se construiește pasajul și se pot autoriza locuințele”, a spus Tarcea.
Potrivit declarațiilor făcute în ședința din 20 martie, Pasajul Oașului ar putea intra în licitație în luna aprilie. Totuși, viceprimarul a spus că administrația locală nu poate avansa niciun termen clar pentru finalizarea investiției, invocând toate etapele procedurale care pot întârzia proiectul: validarea documentației la ANAP, durata licitației, cererile de clarificări, eventualele contestații la CNSC și în instanță, dar și posibile prelungiri contractuale generate de condițiile meteo sau de situații neprevăzute din teren.
Viceprimarul a explicat și de ce marile proiecte din Cluj întârzie, invocând procedurile birocratice și etapele legale care trebuie parcurse, întrebat fiind când crede că se va recepționa pasajul Oașului. „Nu vă dau nici o dată aproximativă, nici una alternativă pentru că nu știm cât durează fiecare etapă. Documentația de licitație merge la ANAP pentru validare, unde poate sta două săptămâni. Nu știm dacă ANAP vine și ne spună că trebuie să mai adaugăm ceva la documentație sau nu. Apoi e termenul de licitație și nu știm dacă cei care vor dori să depună oferte solicită sau prelungirea termenului sau nu. Ei pot cere să se prelungească și noi să analizăm dacă îi lăsăm sau nu îi lăsam. Apoi în timpul procedurii de licitație vin clarificările, nu știm exact când ne răspund la clarificări. Eu am obligația să îi întreb și pot să îi întreb de zece ori să ne răspundă despre ce anume este vorba.
La final, după atribuirea contractului, există perioada de contestații. Nu știm dacă se depun sau nu contestații. Teremenul la CNSC este de două luni dar am avut și cazuri când a fost 5 luni. Nu ști dacă după CNSC merg în instanță sau nu merg. Nici acolo nu știm cât durează. Poate dura o lună sau 5 luni. Termenul îi putem avansa când încheiem contractul. Atunci putem spune un termen aproximativ.
Pentru că, potriviti legii, acest termen se poate prelungi pentru că vine cei de la Meteo și ne spun câte zile a fost caniculă sau îngheț și nu s-a putut lucra într-un an, că au fost 60, 20 sau 15 zile, noi avem obligația prin efectul legii, să extindem termenul contractual. Sau sunt situații neprevăzute, care prelungeste termenul contractelor, cum a fost cazul tronsonul I al Centruii Metropolitane unde s-a indetificat o altă rețea de utilități neprevăzută în proiet care a trebuit proiectată suplimentar.”, a declarat Dan Tarcea.
Potrivit acestuia, durata estimată a lucrărilor la Pasajul Oașului este de aproximativ 18 luni de la emiterea ordinului de începere a șantierului (nu a proiectării), însă termenul final (numit de viceprimar ca „alternativ”) la care va fi construit va putea fi avansat decât după semnarea contractului.