Updated on februarie 2, 2026O expoziție inedită este prezentată la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, în care sunt expuse printre cele mai vechi artefacte descoperite pe teritoriul României, printre acestea fiind și tăblițele de la Tărtăria.
Tăblițele respective sunt considerate de uniii specialiști ca purtând cea mai veche scriere din lume, de aproximativ 5.500 de ani înainte de Hristos, ceea ce le-ar plasa ca fiind mult mai vechi decât celebrele scrieri descoperite în Summer, care datează de circa 3.300 de ani înainte de Hristos.
‘Am încercat să expunem cele mai importante piese din colecțiile Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, chiar dacă nu toate par așa, adică unele par mai puțin impresionante, dar, totuși, au o poveste specială, cum ar fi mandibula de mamut, fiind extrem de rare aceste piese, cum sunt și tăblițele de la Tărtăria’, a declarat, pentru AGERPRES, managerul Muzeului de Istorie din Cluj-Napoca, Felix Marcu.
El spune că deși mulți specialiști le consideră ca fiind cea mai veche scriere din lume, lucrurile sunt încă în analiză și dezbatere, fiindcă tăblițele respective nu pot fi datate cu Carbon-14, din cauză că imediat după descoperirea lor au fost arse și tratate cu acizi, cum era procedura în 1961, când au fost descoperite, motiv pentru care datarea lor cu Carbon-14 nu mai este posibilă acum.
‘Una dintre teorii spune că aceasta este cea mai veche scriere, chiar înainte de scrierile din Orient. Am făcut cu această ocazie tot felul de analize, am încercat să le datăm cât mai precis. Din păcate, nu am reușit în totalitate, dar am reușit să aflăm mult mai multe detalii despre contextul în care au fost găsite, așa că am încercat să le prezentăm obiectiv. Nu avem în acest moment certitudinea că așa este, că, într-adevăr, este cea mai veche scriere. E posibil, dacă sunt originale, să provină dintr-un context mai târziu, dintr-o groapă, din situl de la Tărtăria, care vine dintr-un nivel mai tânăr, care este mai recent decât scrierea din Summer. Deci, încă este o dezbatere vie, se fac cercetări în continuare, sper să aflăm cât mai multe detalii’, a mai spus Felix Marcu.
Tăblițele de la Tărtăria sunt trei artefacte arheologice neolitice descoperite în 1961 într-un mormânt din satul Tărtăria din județul Alba. Ele sunt trei tăblițe mici din lut (două dreptunghiulare și una rotundă), cu semne incizate pe o față.
Felix Marcu a prezentat și alte câteva piese din expoziția ‘Comori nespuse. Istoria Transilvaniei prin obiecte’, expoziție organizată de Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca.
‘Expunem apoi, pentru că expoziția este cronologică, începând din Epoca Pietrei până în epoca contemporană, piese importante din toate perioadele, descoperiri mai vechi, descoperiri mai recente. Cea mai recentă descoperire pe care o expunem este un tezaur de aur, descoperit recent, în toamnă, în zona Palatca, în apropiere de Cluj. Este în curs de analiză și cercetare. Apoi, expunem și alte piese din acea perioadă, de exemplu, unele descoperite în zona în care s-a construit complexul comercial Polus/Vivo, unde au fost descoperite niște morminte tot din Epoca Bronzului, deci de acum vreo 3.000 – 4.000 de ani, absolut spectaculoase’, a mai spus Felix Marcu, pentru AGERPRES.
Piese interesante sunt și cele din epocile dacică și romană, descoperite în special în Munții Orăștiei.
‘După aceea venim în epocile mai noi, trecem și prin epoca dacică, de unde se expun unele dintre cele mai importante piese, din Munții Orăștiei în special, cum ar fi vasul – printre puține elemente, de pe care aflăm numele lui Decebal, vedem și o sabie dacică – element care este destul de rar și aproape unicat în această zonă, descoperiri din zona Munților Orăștiei – o serie de elemente care ne arată nu numai că dacii cunoșteau metalurgia fierului, dar știau să facă și sticlă, de exemplu, și sunt expuse obiecte din pastă de sticlă, un tub cu ajutorul căruia sufla în sticlă. Mai departe, din epoca romană avem câteva elemente, unele dintre cele mai importante descoperite la Gilău, tot în apropiere de Cluj, o mască de paradă și un vas absolut special decorat. Apoi, este integrată în circuitul expozițional și colecția egipteană pe care o prezentăm’, a mai spus managerul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei.
O serie de cranii deformate intenționat, ca demonstrare a statutului social în epocă, reprezintă și ele o atracție pentru public.
‘La următorul nivel al expoziției intrăm direct în epoca migrațiilor sau post romană, epocă din care avem și mai puține date, pentru că nu mai există aproape deloc izvoare, dar sunt prezentate descoperiri din zona Transilvaniei. De exemplu, cranii absolut speciale, care sunt deformate, alungite, tocmai pentru a demonstra diferența de statut social. De la naștere li se deforma craniul. Sunt prezentate și alte podoabe. Din epoca medievală timpurie este prezentat unul dintre cele mai spectaculoase tezaure descoperite în Transilvania, Tezaurul de la Cetatea de Baltă, descoperit în câteva morminte, de unde o să aflați inclusiv povestea lor de pe niște filmulețe pe care le-am pregătit pentru fiecare epocă, ca să punem în context aceste piese. Prezentăm și unele piese de armament, unele absolut spectaculoase, o arbaletă, de exemplu. Pe lângă ele, și alte elemente de uz casnic sau de lux, cum ar fi ceramică, ceasuri absolut speciale’, a mai menționat managerul Felix Marcu.