Updated on august 26, 2023 Schimbările climatice au transformat Clujul într-un loc propice pentru cultivarea unor specii mai exotice. Lângă Gherla, pe malul Someşului Mic, Alin Fericean a plantat pepeni în locul porumbului pe care îl cultivau părinţii lui. Acum, când îşi face reclamă la tarabă cu lubeniţe de Transilvania, stârneşte zâmbete.
“Nu crede toată lumea. Trebuie să-i aducem în câmp ca să creadă. La noi gustul contează. Pe asta ne bazăm, pe gust. E proaspătă. O culegem dimineaţa şi o scoatem la tarabă, o vindem direct de aici”, a spus Alin Fericean pentru observatornews.ro.
Cine gustă din lubeniţele de Ardeal nu mai cumpără altceva, spun fermierii. Dulceaţa lor şi preţul mai mic decât al pepenilor aduşi de la mare distanţă sunt atuurile producătorilor locali. “Pe judeţul Cluj, preţul mediu pe piaţă n-a scăzut în anul acesta sub trei lei. 3 lei 50, 4 lei. E clar că e o cultură rentabilă”, spune Silvia Hicea, purtător de cuvânt Direcţia Agricolă Cluj.
Pepenii din Transilvania se coc mai repede pentru că în centrul ţării nu este aşa secetă aspră ca în zonele tradiţionale din sud, unde se cultivă lubeniţele.
Schimbările climatice din Transilvania schimbă şi roadele pământului. “Zilele călduroase erau o excepţie înainte de anul 2000, iar acum devin tot mai numeroase. În ultimele zece zile, de exemplu, au fost temperaturi de peste 30 de grade Celsius în zonele joase ale judeţului, iar weekendul va fi canicular”, spune Simona Căpşună, meteorolog.
Aşa apar culturile exotice în inima Transilvaniei. Cine are poftă de kiwi poate să culeagă din curtea mănăstirii din Feleacu, la câţiva kilometri de Cluj-Napoca. Printre slujbe, preotul Sabin Făgăraş se ocupă de o livadă întreagă de fructe exotice. Credincioşii pot mânca oricând doresc.
“Le-am primit din Italia, acum 15 ani, de la nişte prieteni. Puieţi micuţi în ghivece. Au crescut şi sunt aşa cum le vedeţi acum. La toamnă, când vine bruma, încep să cadă frunzele şi atunci se strâng”, spune Sabin Fagaraş, preot.