Updated on februarie 4, 2021 Un ghid al Clujului, scris în anul 1933 de Ing. Francisc Orosz, ne oferă o descriere a unui Cluj din perioada interbelică.
Francisc Orosz ne invită la o plimbare prin centrul orașului, care era în trecut și este în prezent orașul conducător al Ardealului, după cum îl descrie autorul ghidului.
Pornind de la Gară, Francisc Orosz face o plimbare prin cele mai importante zone ale vechiului oraș, oferindu-ne șansa să călătorim alături de el.
Calea Regele Ferdinand și împrejurimea ei
Spre Sud de Gară se află Calea Regele Ferdinand, care merge până în Piața Unirii. Pe această cale circulația e cea mai intensă.
În partea dreaptă, mergând dela gară spre Piața Unirii, găsim spitalul și biserica reformată, iar mai departe se înalță institutul Marianum, zidit la 1910, care esce cel mai modern intitut de fete rom. catolic din țară.
Față în față cu Marianum se află biserica npuă ortodoxă română, zidită în 1933. Pe partea dreaptă, mergând mai departe găsim încă iserica izraelită în stil maur.
Înainte de podul Someșului , la dreapta, se deschide str. Elisabeta, cu vile frumoase și cu Muzeul Limbei Române.
Trecând peste podul Someșului ajungem în interiorul orașului. La stânga se află Piața Mihai Viteazul, unde este târgul de zarzavaturi. În partea cealaltă a pieții se găsește Muzeul Etnografic, înființat de M.S. Regele Carol al II-lea, pe timpul când încă era moștenitorul tronului.
Piața Unirii
Podoaba cea mai frumoasă a Clujului este biserica Sfântul Mihai din Piața Unirii. Această biserică e una dintre operile renumite ale architecturii în stilul gotic din evul mediu.
Spre sud de biserică, în Piața Unirii, pe baze de piatră stă stratuia ecvestră și impozantă a lui Matei Corvinul, capodopera sculptorului Ioan Fadrusz.
În Piața Unirii se mai găsește statuia lupoaicei, cu figurile lui Romul și Remul. Lupoaica e darul național al Romei, ea a fost adusă de studenții italieni în anul 1921.
Clădirile pieții în mare parte au fost ridicate încă în secolele XVI-XVII, dar azi aproape toate au înfățișării moderne. Față în față cu ușa principală a bisericii, se află parohia rom. catolică, zidită în 1450, cu o tablă comemorativă, care dovedește vizita împăratului Iosif al II-lea.
Edificiul Primăriei se află în partea sudică a pieții. Acest edificiu a fost zidit pe la mijlocul secolului al XIX=lea. Pe fațada clădirii se află emblema orașului, iar în vestibul subt table comemorative ornate cu stemele lui Bathory din 1581 și ale lui Gheorghe Rakoczy I din 1641.
În partea estică a pieții, după palatele parohiei romano caolice, se înalță clădirea lun Banffy, zidită în stil baroc.
Partea de Sud din interiorul orașului. (Strada Universității și împrejurimea ei)
Prin cele două străzi mai scurte care conduc din Piața Unirii în direcțiile Sud și Est, ajunge în părțile cele mai interesante ale orașului, care păstrează urmele trecutului.
În partea sudică, în Strada Universității, se înalță monumentul Sfintei Treimi, construit în stil Baroc de către iezuiți. Tot aici se mai găsește și biserica Piariștilor cu două turnuri.
La intrarea în Strada Kogălniceanu ne izbște fațada impozantă a Universității „Regele Ferdinand I”. Față în față cu clădirea Universității se află liceul romano-catolic și internatul piariștilor.
După Universitate urmează clădirea veche a teatrului maghiar, care a fost cel mai vechi teatru maghiar. Mai epartea urmează „Seminarul Pedagogic Universitar”, iar spre deapta se găsește vechiul Colegiu Reformat.
Lângă liceul reformat se află vechea biserică reformată, fără turn, zidită în stil gotic.
De la biserică se poate trece în strada Brătianu, unde se află noua și moderna clădire a liceului reformat de fete. Mergând spre Universitate, ajungem la gimnaziul dr. Anghelescu și la Academia de Muzică și Artă Dramatică, care este centrul vieții muzicale române din Ardeal.
Trecând pe lângă Universitate, ajungem iar la monumentul Sfintei Treimi. Mergând înainte pe strada Universității, urmează strada Avram Iancu. Lângă modernul cămin al studenților putem vedea dinspre strada Gorun o parte din păreții vechii cetăți.Spre strada Regală în strada Bisericii Ort. Rom. se află vechea biserică ortodoxă zidită la 1795.
Partea veche a orașului (Strada Matia – Piața Carolina)
Din Piața Unirii mergând spre Miază-Noapte ajungem în str. Matia, care conduce în partea cea mai veche a Clujului. La sfârșitul străzii se înalță „Casa lui Matei Corvin”, în care s-a născut marele rege al Ungurilor. Azi e sediul și muzeul Societății Carpatine Ardelene.
Trecând mai departe ajungem în Piața Carolina, în mijlocul căreia se ridică un stâlp comemorativ. În partea de est a peiții se află una dintre clădirile cele mai vechi ale orașului, mănăstirea și biserica franciscanilor.
Din Piața Carolina, în partea opusă bisericii franciscanilor, se deschide strada General Gherescu. La începutul acestei străzi se găsește Institutul de Studii Clasice al Universității. O parte a Institutului formează Muzeul de Antichități Pinacotecă.
Strada ce duce spre apus din Piața Unirii, este strada Memorandumului. În această stradă se găsește în partea stângă Cercul Militar, în clădirea Redutei.
Strada Memorandului – Calea Moților – Calea Mănșturului
După palatul frumos al Băncii Naționale și frumoasa clădire a prefecturii, urmează Calea Moților. De aici încolo Calea Mănășturului înaintează între case mici, sătești (Mănăștur) până la biserica „Calvaria”.
Strada Regina Maria – Calea Dorobanților
Lângă Primăria orașului, se deschide strada Regina Maria. În partea dreaptă se găsește biserica greco catolică „Schimbarea la Față”. La colțul străzii pe lângă Piața Cuza Vodă este noul palat modern al Camerei de Comerț și Industrie.
În mijlocul Pieții Cuza Vodă se ridică cu o cupolă enormă Catedrala Ortodoxă Română.
Față în față cu Catedrala se află Opera Română și Teatrul Național.
Pe Piață, între Teatrul Național și Catedrală, o piatră înseamnă locul statuiei lui Avram Iancu, ce se va așeza acolo.
Parcul orașului
Din Piața Unirii, mergând pe strada Memorandumului sau prin strada Matei, ajungem în strada Șaguna, care ne conduce în parcul orașului. După clădirea Academiei Comerciale ajungem înaintea Teatrului Maghiar. În fața noastră, dincolo de Someș se ridică dealul Cetățuia, înalt de 411 m.
În mijlocul parcului, după un drum scurt, își oglindește apele un lac de formă ovală, pe lângă care se află o frumoasă fântână săritoare, chioscul și pavilionul de patinaj.
(Sursa: Francisc Orosz – Călăuza Clujului, 1933, Cluj)