Updated on mai 22, 2015
Castelele județului Cluj reprezintă o moștenire culturală și arhitectonică impresionantă. În prezent, aspectul vizual al fostelor domenii nobiliare, în jurul cărora gravita întreaga elită a vremii, este unul desprins parcă din filmele post apocaliptice în care natura își redobândește drepturile, îndepărtând cu răbdare încercările omului de a-i oferi naturii forme concise, îngrădite.
Străinătatea ne-a arătat de zeci de ori ce înseamnă exploatarea turistică a unor astfel de locații, dar „încăpățânarea”, ca să folosim un termen indulgent și să nu o numim prostia, românească insistă să demonstreze că știe mai bine. Încet, dar sigur, aceste bijuterii arhitectonice se degradează, multe dintre ele fiind deja irecuperabile.
Dacă statul nu face nimic, iar noii proprietari și-au dat seama că un astfel de castel este o pălărie prea mare pentru ei, noi putem doar să le prezentăm pentru a nu intra în uitare.
Castelul Bánffy din Bonțida.
Situat la 30 de kilometri de Cluj Napoca, Castelul Banffy este unul dintre cele mai cunoscute construcții de acest gen din județ. Construcția castelului a început în 1437, când baronul Bánffy a primit din partea regelui Albert permisiunea de a-și ridica o cetate și a fost finalizată în 1543. Pe acest loc se bănuiește că a existat o reședință nobiliară încă din secolul al XIV-lea, după ce domeniul de la Bonțida a fost donat familiei Bánffy de către regele Sigismund de Luxemburg în anul 1387.
Ansamblul arhitectonic construit de familia Bánffy conține un nucleu renascentist, iar extinderile ulterioare au fost făcute în secolul al XVIII-lea în stil baroc, pentru ca cele dinsecolul al XIX-lea să fie făcute într-un stil romantic (inclusiv galeria neogotică de la 1890).
Castelul a fost folosit ca spital militar de către trupele germane, în 1944. La sfârșitul războiului imobilul a fost serios afectat ca urmare a atacurilor și jafurilor armatei germane aflate în retragere. Nici în perioada comunistă castelul nu a avut o soartă mai bună, într-o latură încă funcțională a castelului a fost instalată în anii 1950 Cooperativa Agricolă de Producție (“C.A.P.”) Bonțida. Naționalizarea și lipsa oricărei întrețineri a clădirilor și parcului au dus la degradarea gravă a castelului. În prezent ansamblul se află în proces de restaurare.
Castelul Bánffy de la Răscruci
În aceiași comună, Bonțida, dar în satul Răscruci se află un alt castel al familiei Banffy. Castelul de la Răscruci a fost construit în secolul al XVIII-lea, în stil eclectic. Este format din două corpuri de clădire, plus alte anexe. Pavilionul (subsol, parter, etaj și șarpante înalte) este de inspirație romană. Castelul din Bonțida și acesta sunt situate aproape simetric de o parte şi cealaltă a Someşului.
(foto casteleintransilvania.ro)
Piesa de rezistență rămâne salonul de primire sau sufrageria. Aici s-a păstrat un bufet din lemn cu același tip de sculpturi și o vitrină cu o valoare artistică aparte, în secolul XX fiind expusă la o expoziție de la Paris. Salonul, tipic renascentist, are pereții îmbrăcați în lemn, cu tavan din lemn casetat. Casetele din tavan sunt sculptate în stilul Renașterii germane, fiind imprimate forma blazonului și genealogiei familiei Bánffy, precum și numele celor mai reprezentative personalități din istoria Ungariei și Transilvaniei. Deasupra unei uși este sculptată inscripția “Salus intratibus pax exeuntibus“.
Castelul Haller din Coplean
Cunoscut și sub denumirea de castelul cu scoici (de la ornamentele aflate deasupra ferestrelor), castelul Haller din Coplean a fost între anii 1725-1771, de către guvernatorul Transilvaniei din acea perioadă, Ioan Haller. Ca urmare a scrierilor lui Joszef Kadar ( în monografia sa dedicată Comitatului Szolnok-Doboka: “În Coplean, castelul și biserica s-au construit din pietrele acestui castru, ca și biserica din Vad.”) se presupune că pentru ridicarea clădirii s-a folosit piatră adusă din castrul roman de la Cășeiu.
Castelul a fost ridicat pe locul unui mai vechi conac, clădirea formată din subsol, parter, etaj și acoperiș este situată în mijlocul unui domeniu dreptunghiular la intrarea căruia este un bastion.
Castelul Kornis
Construit în decursul a mai multor generații Castelul Kornis, din comuna Mănăstirea, a fost cel mai frumos castel în stil renascentist din Transilvania. Clădirea principală a castelului a fost construită de către Kristóf Keresztúri intre anii 1573-1593, în stilul renascentist. În cursul timpului, castelul a fost mereu completat cu clădiri secundare pe forma unei incinte patrulatere. După ce domeniul devine proprietatea familiei Kornis, în jurul anului 1673 Gáspár Kornis (1641-1683) ridică etajul al doilea al clădirii principale, pe latura sudică.
(foto peterlengyel.wordpress.com)
La începul aniilor 1900, aici funcţiona un muzeu de ştiinţă şi istorie naturală, dar şi o bibliotecă cu peste 9.000 de volume rare, toate adunate de ultimul locuitor al castelului, Kornish Karoly. În cel de al doilea război mondial o parte din castel a fost distrus, iar după naționalizare colecțiile sale au fost arse de comuniști[2] sau au fost furate. Acum, clădirea principală abia dacă mai există, iar din fortificaţie a mai rămas doar poarta de intrare.
Castelul Teleki din Luna de Jos
Castelul Teleki, situat în localitatea Luna de Jos, județul Cluj, a fost construit în perioada 1650-1700 de către familia nobiliară transilvană Teleki. Construcția castelului a început în a doua parte a secolului al XVII-lea, fiind terminată în 1700 de către Pál Teleki (1677-1731). Din cauza susținerii lui Francisc Rakoczi II în războiul curut, castelul a fost distrus de către armata imperială. Din vechiul castel a mai supraviețuit doar turnul sudic, de vânătoare, cu o înălțime de circa 35 m și parțial parcul. Restul castelului a fost demolat din ordinul împăratului Austriei după 1700.
Castelul Wass de la Țaga
Wass Adam a construit castelul care se află și astăzi în anul 1769 în stilului baroc transilvănian, fiind inițial compus din: Castelul propriu-zis (construcție cu parter și subsol, acoperiș mansardat și portic la intrare);Două pavilioane frontale, cu plan pătrat (distruse); Rămășițele unui zid în formă de potcoavă, ornamentat cu coloane; Pavilion-bibliotecă, în stil baroc, cu colonadă (distrus).
Castelul avea formă dreptunghiulară cu două turnuri scunde pătratice și patru pavilioane. Era încadrat într-un părculeț, în față fiind plasate două fântâni arteziene. A supreviețuit clădirea principală, ridicată în stil baroc transilvănean, cu subsol, parter și șarpantă. În apropierea clădirii se află criptele funerare ale familiei, menționate în arhiva familiei din 1776.
Castelul Wass-Banffy de la Gilău
Atestat pentru prima dată în anul 1428, castelul din Gilău a fost construit la ordinul episcopului Gheorghe Lepeş, fiind destinat să servească drept reşedinţă a episcopiei romano-catolice. La jumătatea secolului al XV-lea (1475-1501), cetatea a fost modificată sub forma unui castel de stil renascentist de către episcopul Ladislau Geréb, vărul regelui Matei Corvin. Mai târziu, după întemeierea principatului autonom al Transilvaniei în 1541, castelul îşi schimbă proprietarul, devenind reşedinţa reginei Isabella, fiică a regelui Poloniei Sigismund Iagello şi văduva regelui Ungariei Ioan I, în anii 1542-1543.
(foto: George F. panoramio)
În anii 1599 și 1601 s-a aflat în posesia lui Mihai Viteazul. Distrus într-un incendiu, castelul a fost reconstruit și restaurat în mai multe rânduri.
Castelul Kemény din Jucu de Sus
Castelul Kemény din Jucu de Sus, județul Cluj, construit în secolul XIX, în forma literei L. Este format din subsol, parter, etaj și șarpantă, cu 2 intrări. Clădirea are două intrări aflate pe laturile sudice, intrarea mică fiind încadrată de un portic cu două coloane pe care se află o terasă. Legătura dintre parter și etaj se face pe o scară se piatră. În colțul nord-vestic al castelului se află un foișor de formă pentagonală. Din vechiul parc au mai rămas doar câțiva arbori bătrâni și un bloc de piatră înalt de cca. 1,5 metri, sculptat cu motive animale.
(foto: castelintransilvania.ro)
Castelul Béldy din Geaca
Castelul a aparținut familiei Béldy, stabilită în zonă în secolul al XIX-lea. Akos Béldy (1846-1932), membru al familiei Béldy, a deținut rangul de prefect al Clujului între 1888 și 1905, motiv pentru care s-a mutat aici cu familia, ridicând castelul.
În 1880 a fost ridicat edificiul, în stil neoclasic, cu elemente de arhitectură populară. Este format din parter, subsol, etaj și șarpantă dispuse pe un plan dreptunghiular de 17 X 11 metri. Intrarea este flancată de coloane dorice, care susțin terasa cu parapet metalic.
Castelul Bocskai din Aghireșu.
Castelul Gábor Bocskai a fost construit în localitatea Aghireșu din județul Cluj în anul 1572, în stilul Renașterii transilvănene. De plan patrulater, cu turnuri la colțuri, cu o amplă curte interioară, el se deosebește prin frumusețea ancadramentelor de piatră. Actualmente castelul e află într-o stare avansată de degradare.
