Un informatician din Cugir a dus ideea grădinii pe acoperiș într-o direcție neobișnuită: a făcut găuri în tabla casei, a montat recipiente cu pământ și a plantat ardei care, priviți din exterior, par să crească direct prin acoperiș. Este cea mai nouă etapă a unui experiment început în urmă cu un an, prin care Mihai Oltean încearcă să folosească pereții și acoperișul locuinței pentru producerea de hrană și energie.
Proiectul nu a fost conceput ca o soluție finală. Oltean îl tratează mai degrabă ca pe un program informatic: construiește o versiune, vede ce nu funcționează și modifică sistemul în sezonul următor.
Una dintre problemele descoperite după primul an a fost costul jgheaburilor în care cultiva plantele. Cele folosite inițial ajungeau la peste 100 de lei pe metrul liniar. În noua variantă, a cumpărat tablă și a îndoit-o la o firmă locală, coborând costul la aproximativ 30 de lei pe metru.
,,Anul trecut am identificat mai multe probleme la construcția aceea de pe acoperiș și anul acesta am încercat să le rezolv. Principala problemă pe care am avut-o anul trecut a fost prețul foarte mare la jgheaburile în care creșteam plantele. Eu cresc plantele în niște jgheaburi care, în mod normal, sunt folosite pentru acoperișuri.
Inițial am luat niște jgheaburi foarte scumpe și atunci nu îmi permiteam să scalez această idee la întreg acoperișul. Și atunci am încercat să reduc costul. Cum am redus costul? Pur și simplu cumpărând tablă și îndoind-o aici, la o firmă locală. Și atunci am redus costul cam la o treime. Inițial a fost pe la 100 și ceva de lei metrul liniar de jgheab, iar acum am redus costul cam la o treime, deci pe la 30 și ceva de lei”, spune cugireanul pentru ziarulunirea.ro.
A făcut găuri în acoperiș pentru plante
Pentru o parte a experimentului a mers și mai departe. În loc să mai monteze jgheaburi peste acoperiș, a folosit chiar tabla existentă. A realizat orificii în aceasta și a fixat sticle din plastic umplute cu pământ, în care a plantat ardei. Zona din jurul recipientelor a fost etanșată cu bandă hidroizolatoare pentru a limita riscul infiltrațiilor.
Prima versiune nu a funcționat însă așa cum spera. Recipientele aveau aproximativ 600 de mililitri, iar plantele nu s-au dezvoltat suficient. Pentru sezonul următor, informaticianul spune că intenționează să încerce recipiente de unul sau chiar doi litri.
O altă problemă este temperatura. Pe suprafața acoperișului a măsurat în zilele foarte calde aproximativ 60 de grade Celsius, astfel că a montat o plasă pentru reducerea radiației solare directe asupra plantelor.
Proiectul s-a extins de la un an la altul
Mihai Oltean estimează că suprafața folosită pentru cultivarea legumelor s-a mărit de aproximativ trei ori față de primul sezon, dacă sunt incluse și plantele montate direct în acoperiș.
A renunțat în acest an la roșii, după rezultate pe care le-a considerat slabe, și s-a concentrat în special pe ardei. Pentru următorul sezon vrea să experimenteze și cu fasole și cartofi.
Acoperișul este doar o parte a proiectului. Informaticianul a construit și o grădină verticală pe unul dintre pereții casei, cu un strat continuu de pământ de aproximativ 10 centimetri, hidroizolație, plexiglas și plasă metalică. Aici, unii dintre ardei au ajuns la peste doi metri înălțime.
Documentația pentru grădina verticală a fost publicată în regim open-source, cu schițe, materiale și explicații tehnice. Autorul precizează însă explicit că proiectele sale sunt experimentale și că nu oferă garanții pentru reproducerea lor de către alte persoane.
Experimentul din Cugir a început de la o idee simplă: suprafețele unei case care în mod normal doar protejează clădirea pot fi folosite și pentru producerea de energie sau hrană. Într-o altă parte a acoperișului, Mihai Oltean folosește deja panouri fotovoltaice, în timp ce zonele rămase sunt transformate treptat în spații pentru plante.