Ministerul Culturii a finalizat controlul la Opera Națională Română din Cluj-Napoca și susține că a identificat un mecanism prin care venituri din biletele unor spectacole realizate integral din resurse publice au ajuns în conturile unei structuri asociative private, fără să treacă prin Trezoreria statului și prin circuitul financiar obișnuit al instituției. Raportul, aprobat pe 10 septembrie, mai indică probleme în administrarea patrimoniului, în gestionarea unor litigii și în sistemul intern de control, scrie agerpres.ro.
Verificările au fost declanșate după evaluarea managerială care a dus, în luna mai, la încetarea mandatului lui Florin Estefan, cel care condusese Opera clujeană timp de peste un deceniu.
Cea mai importantă constatare prezentată public de Ministerul Culturii privește banii încasați din vânzarea biletelor.
Potrivit instituției, veniturile aferente unor spectacole finanțate integral din bani publici ar fi ajuns în conturile unei asociații de drept privat, fiind ocolite Trezoreria statului, evidența contabilă a Operei, execuția bugetară anuală și controlul financiar preventiv.
Ministerul nu a precizat în comunicatul public ce asociație a beneficiat de aceste încasări, pentru ce spectacole a fost folosit mecanismul și nici suma totală care a urmat acest traseu.
Conducerea interimară a Operei a dispus între timp încetarea practicii și încasarea veniturilor exclusiv prin conturile instituției.
Chirii sub nivelul pieței și utilități nerecuperate
Controlul a vizat și modul în care a fost administrat patrimoniul Operei. Ministerul susține că, între 2015 și 2023, anumite spații au fost închiriate la valori „semnificativ inferioare” nivelului pieței.
Raportul mai indică nerecuperarea costurilor cu utilitățile și acordarea unor despăgubiri pentru investiții neamortizate fără o fundamentare suficientă.
Inspectorii au semnalat și probleme în apărarea Operei în instanță. În unele litigii nu ar fi fost parcurse toate etapele procesuale, situație despre care Ministerul spune că a produs prejudicii semnificative intereselor patrimoniale ale instituției.
Printre deficiențele sistemice sunt enumerate folosirea unor date paralele în raportările periodice, lipsa procedurilor interne în domenii considerate esențiale și implementarea defectuoasă a controlului managerial intern.
Ministerul Culturii precizează că aspectele care pot avea relevanță penală sunt transmise autorităților competente, iar cele care țin de atribuțiile altor instituții ale statului vor fi înaintate acestora.
Florin Estefan: „Nu am nimic de ascuns”
Raportul apare la aproape patru luni după plecarea lui Florin Estefan de la conducerea Operei.
Fostul manager a primit la evaluarea din primăvară nota 6,95, cu cinci sutimi sub pragul minim de 7 necesar pentru continuarea mandatului. Decizia a fost contestată de Estefan, care a susținut încă de atunci că evaluarea este nedreaptă.
După publicarea concluziilor controlului, acesta a declarat pentru Clujul Cultural că a condus instituția cu bună-credință și că nu are nimic de ascuns.
Estefan susține că, în cei 11 ani de mandat, a urmărit respectarea procedurilor și buna funcționare a instituției și afirmă că este ținta unei campanii de discreditare.
El atrage atenția și asupra diferenței dintre evaluarea din 2026 și rezultatele din anii anteriori, când spune că a primit constant note de peste 9.
Evaluarea sa a provocat controverse și în primăvară. Primarul Emil Boc a cerut public Ministerului Culturii să facă cunoscut raportul care a stat la baza notei 6,95 și să explice motivele încetării mandatului.
După plecarea lui Estefan, conducerea interimară a fost preluată de fostul ministru al Culturii Bogdan Gheorghiu.