Primarul Clujului, Emil Boc, critică decizia Curții Constituționale prin care a fost declarat constituțional așa-numitul „amendament Fritz” din noua lege a integrității. Fostul premier susține că problema depășește situația primarului Timișoarei și avertizează că modificarea consecințelor juridice pentru situații apărute înaintea unei legi noi poate crea un precedent periculos pentru viitoarele majorități parlamentare.
CCR a decis pe 17 august, cu majoritate de voturi, că prevederile care permit aplicarea noului regim sancționator și unor incompatibilități sau conflicte de interese constatate anterior intrării în vigoare a legii sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Legea nu este însă încă în vigoare, deoarece alte prevederi au fost declarate neconstituționale și trebuie corectate înainte de promulgare.
Boc: legea poate schimba viitorul, nu trecutul juridic
Într-un mesaj publicat marți seara, Emil Boc și-a construit critica în jurul principiului neretroactivității legii, potrivit Știri pe Surse.
Primarul Clujului susține că Parlamentul are dreptul să înăsprească regulile pentru viitor, dar nu ar trebui să modifice ulterior efectele juridice ale unor situații deja consumate. El sintetizează poziția prin ideea că o lege poate schimba regulile de mâine, dar nu și regulile după care au fost judecate situațiile din trecut.
„Dacă ei au putut, și noi putem”
Boc avertizează că problema ar putea apărea atunci când actuala majoritate parlamentară va fi înlocuită de alta.
În opinia sa, dacă o majoritate acceptă modificarea ulterioară a consecințelor unor situații juridice deja constituite, viitoarele guvernări ar putea invoca același precedent pentru propriile decizii.
„Dacă ei au putut, și noi putem”, spune Emil Boc, descriind această logică drept una dintre cele mai periculoase pentru funcționarea unei democrații.
Ce este „amendamentul Fritz”
Prevederea contestată stabilește că aleșii aflați în funcție pentru care a fost constatată definitiv o incompatibilitate sau un conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi pot ajunge să-și piardă mandatul în termen de 30 de zile.
Textul îl afectează inclusiv pe primarul Timișoarei și președintele USR, Dominic Fritz, care a fost declarat definitiv în conflict de interese după ce Înalta Curte i-a respins acțiunea împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate.
CCR a validat prevederea, dar președinta Curții are opinie separată
Poziția lui Emil Boc nu este singura critică juridică la adresa prevederii.
Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a anunțat că va formula o opinie separată și că, din punctul său de vedere, textul este neconstituțional, potrivit Digi24. Ea a subliniat însă că decizia oficială a CCR este cea adoptată de majoritatea judecătorilor și aceasta produce efectele juridice stabilite de lege.
CCR a motivat, în comunicarea publică privind soluția, că stabilirea sancțiunilor pentru conflictele de interese intră în marja de apreciere a legiuitorului și că normele tranzitorii au fost adoptate cu respectarea principiului constituțional al neretroactivității.
Legea nu produce încă efecte asupra mandatului lui Fritz
Noua lege a integrității a ajuns la Curtea Constituțională după mai multe sesizări. Pe lângă prevederea referitoare la sancționarea aleșilor aflați în situații de incompatibilitate sau conflict de interese, Curtea a analizat și alte articole, iar unele dintre acestea au fost declarate neconstituționale.
Din acest motiv, decizia CCR nu înseamnă că Dominic Fritz își pierde automat mandatul în acest moment. Legea trebuie să parcurgă etapele ulterioare procedurii legislative și să intre în vigoare pentru ca prevederea validată de CCR să poată produce efecte.
Boc: CCR trebuie să rămână „gardianul Constituției”
În mesajul său, Emil Boc insistă și asupra rolului Curții Constituționale în raport cu majoritățile politice. El susține că limitele constituționale trebuie aplicate indiferent de partidul aflat la putere sau de persoana afectată de o lege.