Proiectul Centrului de Date Quantum AI anunțat în comuna Luna, județul Cluj, ar urma să fie construit în subteran, pe malul râului Arieș. Investiția, prezentată drept un proiect de aproximativ 1 miliard de dolari, ar transforma o zonă rurală de lângă Câmpia Turzii într-un punct important pe harta infrastructurii de inteligență artificială din România.
Compania americană DriverAI, aflată în spatele proiectului, susține că amplasarea subterană ar ajuta la reducerea impactului vizual, la creșterea securității fizice și la limitarea problemelor de supraîncălzire, una dintre marile provocări ale centrelor de date folosite pentru aplicații AI.
Planurile ridică însă și mai multe întrebări: câtă energie va consuma centrul, cum va fi evacuată căldura produsă de servere, ce impact va avea asupra mediului și ce se întâmplă cu terenul pe care ar urma să fie construit proiectul, arată o investigație realizată de PressOne.ro
Un centru de date de 80 MW, construit în patru etape
Facilitatea de la Luna este prezentată ca un centru de date de 80 MW, de tip Tier III/IV. În termeni simpli, asta înseamnă o infrastructură proiectată să funcționeze aproape permanent, cu sisteme redundante pentru energie, răcire și mentenanță.
Centrul ar urma să fie dezvoltat în patru etape, fiecare de câte 20 MW. La această dimensiune, proiectul ar intra în categoria marilor centre de date și ar fi una dintre cele mai importante facilități de acest fel din România.
Un centru de date nu consumă energie doar pentru servere. O parte importantă a infrastructurii este folosită pentru răcire, deoarece echipamentele de calcul transformă aproape toată energia consumată în căldură. Cu cât puterea de calcul este mai mare, cu atât devine mai importantă întrebarea: unde se duce căldura?
De ce sub pământ
DriverAI susține că amplasarea în subteran oferă mai multe avantaje: temperaturi mai stabile, securitate fizică mai bună, impact vizual redus și o eficiență mai mare în operare.
În cazul serverelor AI, problema răcirii este una centrală. Echipamentele bazate pe GPU-uri de înaltă densitate pot consuma mult mai mult decât serverele clasice, iar răcirea cu aer devine insuficientă la astfel de densități.
Compania vorbește despre folosirea unor sisteme de răcire cu lichid în circuit închis. Acest tip de soluție poate reduce consumul direct de apă, pentru că lichidul circulă permanent și este refolosit. Totuși, căldura captată de sistem trebuie evacuată undeva, de regulă prin instalații frigorifice industriale, care consumă la rândul lor energie.
Râul Arieș, aproape de amplasament
Un detaliu important este apropierea terenului de râul Arieș. Amplasamentul viitorului centru se află în vecinătatea apei, iar acest lucru ridică întrebări firești într-un proiect care implică infrastructură de răcire, consum energetic ridicat și funcționare permanentă.
DriverAI a transmis însă că râul Arieș nu este destinat să fie sursa principală de răcire pentru facilitatea de la Luna. Chiar și așa, rămâne deschisă discuția despre impactul indirect asupra mediului și despre modul în care un astfel de proiect va fi evaluat în procedurile de autorizare.
În ultimii ani, centrele de date au devenit tot mai discutate la nivel internațional nu doar pentru rolul lor în dezvoltarea AI, ci și pentru consumul mare de energie și apă. Un proiect de această dimensiune are nevoie de explicații clare privind alimentarea cu energie, soluțiile de backup, răcirea și efectele asupra comunității locale.
Proiectul vine și cu probleme juridice
Terenul pe care ar urma să fie construit centrul este deja subiect de controversă. O firmă care a concesionat o parcelă în vecinătatea amplasamentului a cerut în instanță anularea actelor prin care Primăria Luna a cedat folosința terenului către Leviatan Group, partenerul român al DriverAI.
Acest detaliu poate complica evoluția proiectului, mai ales în contextul unei investiții anunțate ca fiind fără precedent în România. Înainte ca lucrările să înceapă, vor trebui clarificate atât aspectele juridice, cât și cele tehnice și de mediu.
Aproape de Cluj, aproape de o bază militară
DriverAI a explicat alegerea comunei Luna prin apropierea de Cluj-Napoca și de resursa umană formată în universități precum UTCN și UBB. Clujul este unul dintre cele mai importante centre universitare și IT din România, iar acest argument este ușor de înțeles în cazul unei investiții legate de inteligență artificială.
Există însă și un alt element important: amplasamentul se află la mai puțin de doi kilometri de Baza Aeriană 71, infrastructură NATO modernizată în ultimii ani. Compania susține că apropierea de bază nu a fost factorul determinant în alegerea terenului, dar admite că securitatea și reziliența sunt criterii importante pentru o infrastructură critică.
O investiție mare, dar cu multe întrebări
Centrul Quantum AI de la Luna ar putea pune județul Cluj pe harta marilor proiecte de infrastructură digitală. În același timp, dimensiunea investiției cere răspunsuri pe măsură.
Pentru comunitatea locală, întrebările sunt simple: ce se construiește exact, câtă energie va consuma, ce impact va avea asupra Arieșului, cum va fi evacuată căldura și ce garanții există că proiectul va respecta toate condițiile de mediu și siguranță.
Până la aceste clarificări, proiectul de la Luna rămâne una dintre cele mai ambițioase, dar și una dintre cele mai discutate investiții anunțate în județul Cluj.