La o zi după anunțul privind confirmarea unui caz de lepră (boala Hansen) la Cluj-Napoca și investigarea altor trei suspiciuni, rămâne o întrebare : de ce a durat aproape trei săptămâni până la confirmarea diagnosticului și ce înseamnă, concret, pentru populație.
Două paciente (21 și 25 de ani), originare din Indonezia, s-au prezentat la Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Cluj în 26 noiembrie 2025, iar confirmarea unui caz a venit joi, 11 decembrie — la 22 de zile distanță.
În acest interval au fost făcute investigații succesive, inclusiv:
biopsie de țesut cutanat cu microscopie pozitivă pentru BAAR (indicând o infecție cu bacili acid-alcoolo-rezistenți),
test genetic GeneXpert MTB/Rif ULTRA care a exclus tuberculoza,
probe histopatologice și frotiuri (în lucru la momentul comunicării), orientate spre Mycobacterium leprae.
„Întârzierea” nu înseamnă neapărat inacțiune, ci reflectă adesea specificul unei boli extrem de rare în România și traseul de confirmare: corelarea tabloului clinic cu teste microbiologice și histopatologice, plus excluderea altor diagnostice mai probabile. La aceasta se adaugă un fapt de bază: bacteria care produce lepra evoluează lent, iar identificarea sursei exacte a infecției este, de regulă, dificilă.
Autoritățile sanitare au dispus suspendarea activității salonului SPA unde lucrau femeile și un pachet de măsuri de limitare a riscului: dezinfecție (inclusiv cu ozon), intensificarea igienizării cu biocide avizate, verificări ale spațiilor de lucru/depozitare, programarea personalului la control de Medicina Muncii și extinderea anchetei epidemiologice (inclusiv prin testarea contacților).
A fost anunțată și solicitarea de asistență internațională pentru validarea protocoalelor de diagnostic și tratament și sprijin în monitorizarea epidemiologică.
Cum se transmite lepra: clarificări esențiale
Aici e diferența dintre panică și informație utilă: lepra nu se transmite ușor.
Transmiterea este asociată cu contact apropiat și prelungit cu o persoană netratată, prin picături respiratorii (nas/gură).
Nu se transmite prin contact casual (strângere de mână, îmbrățișare, stat lângă cineva, împărțirea mesei, transport în comun).
După inițierea tratamentului, riscul de transmitere scade până la dispariție.
Ce ar trebui să rețină clujenii acum
Cazul confirmat este tratat, iar investigațiile sunt în derulare pentru celelalte suspiciuni.
Riscul pentru populația generală este scăzut, tocmai pentru că boala necesită expunere îndelungată.
E important să evităm stigmatizarea: proveniența geografică a unei persoane nu este un „diagnostic”, iar sănătatea publică funcționează mai bine când oamenii se prezintă la medic fără teamă de etichetare.