Updated on septembrie 18, 2024 
Tanti Luța este eroină pentru 20 de persoane care au fost salvate de la înec în Galați. Văzând inundațiile devastatoare, tanti Luța nu a stat pe gânduri și a salvat nu mai puțin de 20 de vecini. Un alt bărbat a luat rapid barca și a scos din ape un cioban care se urcase pe un acoperiș, potrivit Observator. Din păcate, digurile de salvare mai au de așteptat, pentru că multe proiecte au rămas doar pe foaie.
„Oamenii strigau în disperare că nu mai pot să trăiască şi să vină cineva să îi ajute. Şi i-am tras, că nu am avut încotro. 20 de persoane ne-am urcat aici în pod şi am supravieţuit. 20 de oameni, femei, copii, cu toţi ne-am urcat. Fără scară, scara era afară, în apă. Ne-am suit pe dulapul ăsta, sus”, a povestit femeia în vârstă de 69 de ani, conform RTV.
Printre cei 20 de oameni pe care femeia i-a salvat s-au numărat și copii, dar și vârstnici de 80 de ani. Toți au așteptat până la 15 ore până când apele s-au mai retras, apoi au mai coborât.
„28 de persoane care au scăpat cu viaţă. Dacă nu eram eu şi nu veneau la mine, nu reuşeau să ajungă la şosea, se înecau. Mă bucur din toată inima că am reuşit să fac o faptă bună, să scap atâtea vieţi”, a mai spus femeia.
Cum a ajuns ciclonul Boris în România, unde a provocat inundații devastatoare
Ciclonul Boris a devastat localități din România, Austria, Cehia, Polonia, Ungaria și Slovacia, iar în unele zone din Austria și Cehia a plouat în trei zile și peste 300 mm, adică echivalentul a 4-5 luni de precipitații.
În România au fost inundații extrem de grave în zona Galați, unde au murit șapte oameni.
Foarte pe scurt, ciclonul Boris s-a format la întâlnirea unor mase de aer rece din nordul Europei, cu mase de aer mediteranean foarte cald, care se deplasau de la sud la nord. În plus, o masă de aer rece a rămas izolată într-o atmosferă mai caldă, iar asta a dus la precipitații violente și scăderi dure de temperatură, scrie hotnews.ro.
Furtuna Boris a fost atât de gravă din două motive.
Primul: aerul rece din nord s-a amestecat cu umezeala provenită din apele neobișnuit de calde ale Mediteranei și Mării Negre. Al doilea factor: o zonă de presiune scăzută a rămas blocată între arii de presiune ridicată situate atât de la est, cât și la vest. Furtuna a rămas izolată de curentul jet și a tot atras în Europa centrală aer plin de umezeală, din zona extrem de caldă a Mediteranei.
Contextul este important pentru a înțelege gravitatea ciclonului: vara lui 2024 a fost cea mai caldă din istorie în România și în țările Europei Centrale. În plus, prima săptămână din septembrie a adus temperaturi record de peste 35 °C în centrul Europei și de peste 30 °C în Scandinavia. Câteva zile mai târziu, în locurile unde erau temperaturi de vară au ajuns să fie maxime de final de toamnă.
Pe 12 septembrie, Met Office din Marea Britanie anunța că Europa Centrală se va confrunta cu ploi extreme care vor aduce și peste 200-300 mm de precipitații, mult peste media întregii luni. Unele râuri vor atinge cel mai înalt nivel din ultimul secol, se mai spunea. Și chiar așa a fost.
Climatecentre.org scrie că sunt cele mai grave inundații cu care această parte a Europei s-a confruntat din 2002 încoace, în acel an fiind inundate zone extinse din orașe mari precum Praga, Dresda si Viena.
Climate Centre notează că a ajutat faptul că prognozele au indicat încă de acum câteva zile prezența unui risc ridicat de inundații în Europa centrală, astfel încât a fost timp de pregătiri. În plus, nu mai este îndoială că în acestă regiune, încălzirea globală joacă un rol în producerea unor evenimente extreme de ploaie care duc la inundații.
În 2021, organizația World Weather Attribution a publicat un foarte important studiu de atribuire în care arăta „cu un grad sporit de încredere” că există o legătură clară între inundațiile din Europa de Vest (din iulie 2021) și încălzirea globală cauzată de activitățile omului.
Concluzia a fost că, din cauza încălzirii globale „a crescut probabilitatea și intensitatea ca un astfel de eveniment să se producă și aceste schimbări vor avea loc în continuare, într-o lume cu un climat tot mai cald”.